Capitolul 24 — Alte profeții împlinite

GSAM 376.1„Uitați-vă cu băgare de seamă, la cele ce s'au petrecut pînă în ziua de azi, pînă în a douăzeci și patra zi a lunii a noua, din ziua cînd a fost întemeiat Templul Domnului, uitați-vă cu băgare de seamă la ele. Mai era sămînță în grînare? Nici via, nici smochinul, nici rodiul, și nici măslinul, n'au mai adus nimic. Dar din ziua aceasta, Îmi voi da binecuvîntarea Mea.”¹

GSAM 376.2Înaintarea sigură și constantă a mesajului celui de-al treilea înger, încă de la începuturile sale, poate fi foarte bine comparată cu prosperitatea care l-a însoțit pe Zorobabel din ziua în care a pus piatra de temelie a templului.

GSAM 376O perspectivă descurajantă

GSAM 376.3Când poporul evreu, cu buzunarele și grânarele goale, a fost chemat să zidească templul Domnului, din punct de vedere uman, aceasta părea o perspectivă descurajantă. Când, prin credință, au ascultat chemarea și s-au apucat de lucrare de bunăvoie, mâna lui Dumnezeu, care aduce prosperitate, li s-a arătat. Pe măsură ce urmărim experiențele legate de apariția acestui al treilea mesaj, discernem mâna călăuzitoare a lui Dumnezeu asupra celor care aleg calea Lui. Deși suferința este soarta lor, totuși grija lui Dumnezeu pentru poporul Său și pentru lucrarea Sa este întotdeauna evidentă pentru cei care se încred în El.

GSAM 376Mărturie care conturează caracterul

GSAM 376.4Pe 24 noiembrie 1862, au avut loc două adunări în același timp în casa lui William Wilson, din Greenville, Michigan, cu scopul de a organiza două biserici pentru cei care acceptaseră adevărul despre Sabat în acea zonă. Adunarea pentru biserica din Greenville a fost condusă de pastorul White și soția sa într-o cameră, în timp ce pastorul Byington și cu mine ne-am ocupat de o adunare într-o altă cameră pentru biserica din West Plains. În timp ce eram ocupați cu pregătirile preliminare într-o cameră, puteam auzi vocea doamnei White în timp ce ea își prezenta mărturia în cealaltă cameră. Ne confruntam cu unele dificultăți în lucrarea noastră, când, exact la momentul potrivit, doamna White a deschis ușa și a spus: „Frate Loughborough, văzând această adunare, îmi dau seama că am mărturii pentru unele dintre persoanele prezente. Când veți fi gata, voi intra și voi vorbi.” Tocmai în momentul în care aveam nevoie de ajutor, ea a intrat. În afară de pastorul Byington și de mine, ea cunoștea numele a doar trei persoane din încăpere. Ceilalți erau străini, pe care nu-i văzuse niciodată, ci doar așa cum îi fuseseră prezentați în viziune.

GSAM 377Descrierea vieții domnului Pratt

GSAM 377.1Când s-a ridicat să vorbească, a spus: „Va trebui să mă iertați pentru modul în care voi spune ce am de spus, dacă vă descriu fizic, întrucât nu vă cunosc numele. Pe măsură ce vă privesc chipurile, îmi apare în minte ceea ce Domnul a binevoit să-mi arate cu privire la voi. Omul acela din colț, cu un singur ochi [cineva a intervenit, spunând: «Numele lui este Pratt»], face declarații mărețe și are pretenții mari în ceea ce privește religia, dar nu s-a convertit încă. Nu-l primiți în biserică în starea lui actuală, pentru că nu este creștin. Își petrece mare parte din timp hoinărind prin magazine și prăvălii, discutând despre teoria adevărului, în timp ce soția lui, acasă, trebuie să taie lemne de foc, să se ocupe de grădină etc. În tranzacțiile sale, face promisiuni pe care nu le îndeplinește. Vecinii lui nu au încredere în mărturisirea lui religioasă. Ar fi mai bine pentru cauza religiei, dar și pentru el, în starea lui actuală, să nu spună nimic despre asta.”

GSAM 378Fratele Barr s-a bucurat

GSAM 378.1Ea a continuat, spunând: „Acest frate în vârstă [în timp ce îl arăta cu degetul, cineva a spus: «Fratele Barr»] mi-a fost arătat în contrast direct cu celălalt bărbat. El duce o viață foarte exemplară, are grijă să-și țină toate promisiunile și își întreține bine familia. Abia îndrăznește să vorbească despre adevăr vecinilor săi, de teamă că va strica lucrarea și va face rău. El nu înțelege cum Domnul poate fi atât de milostiv încât să-i ierte păcatele și se consideră nevrednic chiar și să facă parte din biserică.” Apoi i-a spus: „Frate Barr, Domnul mi-a poruncit să-ți spun că ți-ai mărturisit toate păcatele de care aveai cunoștință și că El ți-a iertat păcatele cu mult timp în urmă, dacă ai vrea doar să crezi asta.” Privirea de tristețe de pe chipul fratelui a dispărut repede. El a ridicat privirea zâmbind și a spus, în simplitatea lui: „Așa este?” „Da”, a răspuns doamna White, „și mi s-a spus să-ți spun: «Vino și alătură-te bisericii; și, când ai ocazia, spune un cuvânt în favoarea adevărului; va avea un efect bun, deoarece vecinii tăi au încredere în tine.»” El a răspuns: „Așa voi face.”

GSAM 378.2Atunci ea a spus: „Dacă domnul Pratt ar putea, pentru o vreme, să ocupe o poziție asemănătoare cu cea pe care a ocupat-o fratele Barr, i-ar face bine.”

GSAM 378.3Astfel a fost înlăturată una dintre cauzele dificultății noastre în organizare. Înainte ca ea să-și dea mărturia, nu reușeam să-l convingem pe domnul Barr să consimtă să se alăture bisericii; pe de altă parte, am constatat că aproape toată lumea se opunea primirii domnului Pratt; totuși, nimeni nu se simțea liber să spună de ce se opunea.

GSAM 378O gelozie familială vindecată

GSAM 378.4Apoi s-a adresat unui bărbat cu tenul deschis, care stătea într-o parte a camerei; apoi a arătat spre o femeie cu trăsături subțiri, aflată în extremitatea opusă, adresându-se lor ca soț și soție. Ea a descris câteva lucruri care s-au petrecut în viețile lor anterioare, înainte ca vreunul dintre ei să fi mărturisit adevărul. Ea a spus că aceste lucruri fuseseră amplificate de Satana în mintea femeii, până când aceasta a fost împinsă la nebunie. „Am văzut”, a spus doamna White, „că această femeie a petrecut un an într-un azil de nebuni; dar, de când și-a recăpătat rațiunea, a permis ca aceleași sentimente de gelozie să-i tulbure mintea, spre marea durere a soțului ei, care a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a-i arăta soției sale că îi era fidel și că ea nu avea niciun motiv să-l țină la distanță în felul în care o face.”

GSAM 379.1Într-o clipă, soția a traversat în fugă camera și, îngenuncheată, l-a implorat pe soțul ei să o ierte. Oamenii din acea parte a țării îi cunoșteau foarte puțin, iar trecutul lor era necunoscut. Cei care îi cunoșteau cel mai bine știau însă că între ei exista o răceală, dar nu cunoșteau cauza acesteia.

GSAM 379Asemănător cu Elisei și Hazael

GSAM 379.2După ce doamna White și-a dat mărturia, lucrarea de organizare a bisericii a fost în curând finalizată. Domnul Barr s-a alăturat cu entuziasm organizației, în timp ce domnul Pratt a fost lăsat pe dinafară. În clipa în care ședința s-a încheiat, acesta din urmă a spus, cu o vehemență considerabilă: „Îți spun eu, nu are rost să încerci să te alături acestor oameni și să te porți ca un ipocrit; nu poți face asta.”

GSAM 379.3Descrierea caracterului, așa cum se vede în exemplul de mai sus, ne amintește cu forță de un caz similar consemnat în zilele profetului Elisei:² Ben-Hadad, împăratul Siriei, își trimisese slujitorul Hazael la Elisei pentru a-l întreba dacă se va vindeca de boala sa. Elisei avusese o viziune cu privire la cazul lui Hazael și, când omul a venit în fața lui și i-a privit chipul, totul i-a venit viu în minte.

GSAM 379Pastor White, lovit de paralizie

GSAM 379.4Miercuri, 16 august 1865, pastorul White, ca urmare a muncii excesive și a lipsei de somn, a suferit un accident vascular cerebral care i-a provocat paralizie. Deoarece instituțiile medicale din rândul poporului nostru nu fuseseră încă înființate, el a fost dus la Dansville, New York, la o instituție medicală numită „Căminul nostru de pe coasta dealului”. Soția sa și autorul acestui text au fost alături de el acolo, în perioada 14 septembrie – 7 decembrie. Deoarece tratamentele administrate în cadrul instituției nu i-au adus decât o ușurare minoră, ne-am îndreptat spre casa ospitalieră a lui Bradley Lamson, din Lake View, Rochester, statul New York, unde am rămas aproximativ trei săptămâni. Aici ne-am bucurat să-l întâlnim pe pastorul J. N. Andrews, care tocmai se întorsese în acel oraș, după ce petrecuse câteva luni în Maine.

GSAM 380Rugăciune pentru pastorul White

GSAM 380.1Familiile pastorului Andrews și ale domnului Orton ni s-au alăturat în fiecare după-amiază într-un moment de rugăciune împreună cu și pentru pastorul White. Acest lucru a continuat până pe 25 decembrie. În timp ce lumea din afară era plină de veselie și ospăț în acea zi de Crăciun, biserica din Rochester a ținut-o ca zi de post și rugăciune pentru pastorul White. Am avut întâlniri atât dimineața, cât și după-amiaza, la casa pastorului Andrews, de pe strada New Main, iar seara, cei care se rugaseră anterior împreună cu pastorul White s-au întâlnit din nou cu el la casa domnului Lamson.

GSAM 380Viziunea primită în seara de Crăciun

GSAM 380.2Întâlnirea din acea seară a fost una plină de putere. Pastorul White a fost binecuvântat în mod deosebit, iar doamnei White i s-a dat o viziune minunată, în care i s-au arătat multe lucruri. Printre acestea se aflau instrucțiuni pentru pastorul White cu privire la modul în care trebuia să procedeze pentru a-și pune în practică credința în Dumnezeu, care își întinsese în mod atât de evident mâna pentru a lucra în favoarea lui, astfel încât acesta să-și recâștige sănătatea.

GSAM 380Atacul lui Satana prezis

GSAM 380.3Celor care se rugaseră pentru pastorul White, doamna White le-a spus:

GSAM 380.3„Scopul lui Satana era să-l distrugă pe soțul meu și să-l ducă în mormânt. Prin aceste rugăciuni stăruitoare, puterea lui a fost înfrântă. Mi s-a arătat că Satana este mâniat pe această adunare care a continuat timp de trei săptămâni să se roage cu stăruință în favoarea acestui slujitor al lui Dumnezeu, iar acum este hotărât să lanseze un atac puternic asupra lor. Mi s-a spus să vă spun: «Trăiți foarte aproape de Dumnezeu, ca să fiți pregătiți pentru ceea ce s-ar putea abate asupra voastră.»”

GSAM 381Premonițiile lui J. T. Orton

GSAM 381.1În prima zi a lunii ianuarie 1866, pastorul White și familia sa au plecat cu trenul spre Battle Creek, Michigan. Eu am rămas în vestul statului New York pentru restul iernii. Încă din seara în care a avut loc viziunea, domnul J. T. Orton a avut impresia că viața lui era în pericol, și totuși nu știa din ce sursă. El și-a exprimat această impresie mai multor persoane. Duminică seara, 4 martie, s-a întors la Rochester din Parma, unde participase la o întrunire de două zile, însoțit de domnul E. B. Sanders (care, în 1905, locuia în San Jose, California), pe care l-a rugat să rămână pe strada cea mai luminată în timp ce traversau orașul, „pentru că”, a spus el, „am tot timpul senzația că cineva va încerca să mă omoare”. Și totuși, nu părea să aibă nici cea mai vagă idee cine anume voia să-i ia viața.

GSAM 381.2M-am întors la Rochester din Parma pe 7 martie și m-am cazat la domnul Lamson, ginerele domnului Orton. Pe data de 8, el și doamna Orton ne-au vizitat, moment în care am stabilit să plecăm a doua zi dimineață cu trenul spre Lancaster, în județul Erie, unde urma să oficiez ceremonia de căsătorie a singurului său fiu. Am petrecut o zi plăcută împreună, deși a fost o zi solemnă.

GSAM 381Asasinarea lui J. T. Orton

GSAM 381.3Au plecat de la domnul Lamson la ora 17:00, iar la ora 19:30 a sosit un mesager, care ne-a informat despre un atac brutal asupra domnului Orton, comis de o persoană necunoscută, în propriul său hambar, în timp ce avea grijă de caii săi. Ne-am grăbit la fața locului și am constatat că fusese bătut cu cruzime la cap cu un țăruș de căruță cu capăt de fier și era inconștient. A murit la ora 00:35 în acea noapte. Până astăzi nu se știe cine a comis această faptă crudă. Cu siguranță nu a fost făcută pentru bani, deoarece ceasul din buzunarul său era neatins, la fel ca și portofelul său, care conținea 45 de dolari. Acest eveniment a reprezentat un șoc puternic pentru doamna Orton, de pe urma căruia nu și-a mai revenit niciodată. Sănătatea ei fizică s-a deteriorat rapid și nu a supraviețuit mult timp după moartea soțului său.

GSAM 382Profeția făcută în acel Crăciun s-a împlinit

GSAM 382.1La câteva luni de la acea seară memorabilă de Crăciun, șase dintre cei nouă care s-au angajat în acele trei săptămâni de rugăciune se aflau deja în mormânt. Și astfel s-a împlinit în mod uimitor o altă profeție.

GSAM 382Alinare pentru cei disperați

GSAM 382.2În zorii zilei de 12 decembrie 1866, Elias Stiles, din North Liberty, Indiana, a venit la mine acasă, rugându-mă să merg cu el în acel loc pentru a-i oferi, dacă era posibil, o alinare lui James Harvey, care era cuprins de disperare și simțea că nu mai exista nicio speranță în cazul său. Știind că doamna White avusese o viziune foarte cuprinzătoare în ultima viziune primită și că i se arătaseră profetic multe cazuri, i-am spus: „Este posibil ca sora White să fi văzut ceva legat de cazul lui și, dacă este așa, și dacă va pune totul în scris, va avea un impact mai puternic decât orice i-aș putea spune eu.”

GSAM 382.3Am mers imediat la ea și, fără să-i spunem niciun cuvânt despre starea domnului Harvey, am întrebat-o: „Soră White, ai primit vreo lumină în vreuna dintre viziunile care ți-au fost date cu privire la cazul fratelui James Harvey?” „Da”, a răspuns ea, „am primit, și de câteva zile simt că ar trebui să scriu despre asta și să i-o trimit.” Apoi a început să ne povestească ce văzuse. I-am spus: „Mă duc să-l văd mâine dimineață și, dacă vei pune pe hârtie ceea ce ți s-a arătat, îi voi duce eu mesajul.” Cu această înțelegere, am plecat de la ea, iar seara am trecut din nou pe la ea. Terminase de scris și ne-a făcut plăcerea să ne citească cu voce tare.

GSAM 383Mărturie pentru James Harvey, aflat în disperare

GSAM 383.1Mărturia afirma clar că domnul Harvey va ajunge într-o stare precară de sănătate și că Satana va căuta să-l împingă în disperare, încercând să-l facă să creadă că nu există milă pentru el și nici speranță în cazul său; dar ea a văzut că el făcuse tot ce-i stătea în putință pentru a îndrepta greșelile din viața sa trecută și că Dumnezeu îl iertase; și, mai mult, atunci când ar fi fost ispitit să se sinucidă, i s-a arătat că îngerii lui Dumnezeu pluteau în jurul lui și îi arătau să-și pună speranța în Dumnezeu și în cer. În mărturie se găseau multe cuvinte asemănătoare de mângâiere și încurajare.

GSAM 383.2Având acest document în posesia mea, am plecat a doua zi dimineață spre North Liberty. Pe drum, domnul Stiles mi-a spus că domnul Harvey dorea să mă vadă, dar a adăugat că nu aveam niciun cuvânt de speranță pentru el; că, atunci când îl voi întâlni, voi fi de acord cu el că situația lui era fără speranță, că era un om pierdut; și atunci, asemenea lui Eli din vechime, când i s-a spus că chivotul lui Dumnezeu fusese luat, ar fi căzut pe spate și ar fi murit.

GSAM 383.3Am ajuns la domnul Harvey în jurul orei 15:00. Când l-am întâlnit, i-am spus: „Frate Harvey, ce mai faci?” Cu un ton extrem de plângător, el a răspuns: „Pierdut! Pierdut!! PIERDUT!!!” „Nu! Nu ești pierdut. Există speranță în cazul tău!”, i-am spus eu. Când a văzut că i-am răspuns astfel, a zis, pe un ton mai calm: „De trei săptămâni mă gândeam că nu mai există nicio speranță pentru mine și că eram pierdut; iar astăzi, când veneam în oraș de la fermă și treceam peste podul de la iazul morii, ceva părea să-mi spună: «Ești pierdut! Nu mai există nicio speranță pentru tine! Aruncă-te în iazul morii și îneacă-te!» M-am gândit că, dacă aș face așa ceva, aș aduce rușine cauzei lui Hristos și, astfel, am fost împiedicat să mă sinucid.”

GSAM 384Eliberarea a venit repede

GSAM 384.1„Ei bine, frate Harvey, nu ești pierdut!”, i-am spus. „Am aici o mărturie venită direct din cer, care spune că nu ești pierdut!” El a răspuns: „Atunci o voi asculta.” I-am citit atunci mărturia, după ce am precizat mai întâi că niciun cuvânt nu mi-a fost pus în mâini. Când am terminat de citit, chipul i s-a luminat cu un zâmbet, iar el a spus: „Atunci există speranță în cazul meu. Eu cred cu adevărat în Domnul.”

GSAM 384.2După citire, am avut un moment de rugăciune, din care s-a ridicat un om schimbat și fericit. Ne-a spus că acel text descria gândurile sale din ultimele trei săptămâni mai precis decât ar fi putut-o face el însuși. Astfel, dragostea lui Dumnezeu s-a arătat prin ridicarea acestui frate, prin acest mijloc, din disperare.

GSAM 384Extinderea câmpului de misiune

GSAM 384.3Până în anul 1868, câmpul de lucru al adventiștilor de Ziua a Șaptea fusese limitat la Statele Unite și la acea porțiune a țării situată la nord de granița sudică a statului Missouri și la est de râul Missouri. La o ședință dedicată analizării câmpurilor de misiune și a distribuției muncii, în cadrul unei sesiuni a Conferinței Generale care a avut loc la Battle Creek, Michigan, pe 28 mai, s-a decis trimiterea a doi lucrători și a unui cort de șaizeci de picioare în California. Pastorul D. T. Bourdeau și autorul acestui text au ajuns la San Francisco pe 18 iulie al acelui an.

GSAM 384Deschiderea Misiunii din California

GSAM 384.4Doresc să subliniez un aspect în legătură cu deschiderea misiunii din California, care ilustrează foarte bine utilitatea practică a darului profeției. Pavel, vorbind despre darurile spirituale, inclusiv despre darul profeției, spune că acestea sunt „pentru desăvîrșirea sfinților, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos”.³ Cu siguranță, cea mai viabilă cale de a-i desăvârși pe sfinți este aceea de a le arăta greșelile, astfel încât să le înlăture și să fie spălați de păcatele lor în sângele prețios al Domnului nostru Isus Hristos. În acest scop, ajutorul prin darul profeției în lucrarea slujirii s-a manifestat dintotdeauna în legătură cu cauza adevărului prezent, arătându-le slujitorilor Domnului defectele din modul lor de a lucra și modul în care, printr-o abordare diferită, ar putea fi mai eficienți în convertirea sufletelor.

GSAM 385Mărturie despre modul de a lucra în California

GSAM 385.1La scurt timp după sosirea noastră în California, am primit o scrisoare de la doamna White, în care ea relata o viziune primită la Battle Creek în seara de vineri, 12 iunie — o zi pe care noi o petrecuserăm la Lancaster, N. Y., înainte de a pleca spre California. Ea nu fusese niciodată în California și nu avea cunoștințe personale despre obiceiurile oamenilor de acolo. De fapt, la acea vreme, ea nu fusese niciodată la vest de râul Missouri. Orice cunoștință pe care o avea cu privire la lucrurile de acolo provenea din ceea ce Domnul a binevoit să-i reveleze.

GSAM 385.2În îndrumările din scrisoarea sa, ea descria obiceiurile generoase ale locuitorilor din California și care ar fi efectul muncii în rândul lor dacă s-ar urma un plan strict, de „economisire a fiecărui bănuț”. Atunci când se predica oamenilor din California, trebuia să se abordeze aceștia într-un spirit oarecum generos, asemănător celui cu care lucrau ei, dar fără a fi risipitori.

GSAM 385Succesul prezis s-a împlinit

GSAM 385.3Când privesc acum înapoi la ultimii treizeci și șapte de ani de când lucrarea a început pentru prima dată în California și iau în considerare situația de atunci, starea oamenilor și modul în care ne-am fi desfășurat lucrarea dacă nu am fi primit mărturia respectivă, și când observ rezultatele urmării instrucțiunilor primite, pot spune că cauza noastră a avansat mai mult în trei luni decât ar fi avansat într-un an dacă nu am fi fost ajutați „în vederea lucrării de slujire” de instrucțiunile primite prin darul profeției. Până în primăvara anului 1871, ca urmare a eforturilor depuse în județul Sonoma, fuseseră înființate cinci biserici de păzitori ai Sabatului.

GSAM 386Prima adunare sub cort în San Francisco

GSAM 386.1În iunie același an, am ridicat cortul nostru pentru prima dată, în San Francisco. Deoarece pastorul Bourdeau se întorsese în Est, a fost trimis un alt lucrător din Michigan să-i ia locul. El a sosit pe 17 iunie și s-a alăturat imediat eforturilor mele în oraș. După câteva săptămâni de eforturi în cort, ne-am continuat adunările până la 1 decembrie 1871, în săli închiriate. Ca rezultat al acestei munci, peste cincizeci de persoane au acceptat mesajul în San Francisco.

GSAM 386Încercări interne în California

GSAM 386.2Până la această dată, încercările noastre din California fuseseră mai mult din cauza opoziției din exterior, dar acum a apărut o încercare neașteptată a credinței pentru oamenii noștri, de un caracter diferit. Un colaborator a persistat într-o linie de acțiune despre care eram convins că îl va expune pe el însuși și cauza la reproșuri. Aveam în oraș niște dușmani înverșunați, care ne urmăreau fiecare mișcare și erau gata să profite de orice acțiune nechibzuită pentru a ne face rău. A devenit, așadar, extrem de necesar să ținem seama de avertismentul apostolului de a se „feri de orice se pare rău”.

GSAM 386Independență periculoasă

GSAM 386.3Nu am susținut că fratele respectiv ar fi comis un păcat propriu-zis prin modul său de a acționa, dar am considerat că dușmanii noștri ar fi profitat de ceea ce el susținea că era nevinovat. El a adoptat poziția că avea dreptul să „facă cum dorea” în această chestiune, mai ales că se recunoștea că nu era niciun păcat în ceea ce făcea. Astfel au decurs lucrurile până pe 23 ianuarie 1872, când m-am deplasat din județul Sonoma la San Francisco pentru a vedea ce se putea face pentru a remedia situația de acolo.

GSAM 387.1Până atunci, dușmanii noștri se foloseau de comportamentul lui așa cum mă temeam, iar el susținea că „nu era treaba lor”, că le va arăta că avea o voință proprie și că putea să umble pe străzi cum dorea și cu cine dorea, fără a fi supus criticilor lor. Am încercat, prin eforturi private, să-i arăt că o astfel de atitudine nu va da rezultate și că un astfel de spirit independent va duce la rău. El avea prietenii săi, care îi erau puternic alături, iar unii dintre ei au început să adopte o poziție care l-ar fi supus unei critici și mai mari. O mare parte a bisericii a văzut răul din încăpățânarea lui și era gata să susțină eforturile pe care le depuneam pentru a salva cauza de la dezonorare.

GSAM 387Stabilirea unei ședințe de anchetă

GSAM 387.2Așa stăteau lucrurile în ziua de Sabat, 27 ianuarie, când s-a decis că trebuie să aibă loc o anchetă a cazului și că biserica trebuie să ia măsuri decisive pentru a se feri de stigmatul pe care acest spirit sfidător era susceptibil să-l producă. S-a stabilit o ședință, care urma să înceapă duminică, 28 ianuarie, la ora 9 dimineața, pentru a analiza situația și datoria noastră ca biserică în legătură cu aceasta. După toate aparențele, o divizare a acelei biserici era inevitabilă. Mi-am petrecut o mare parte din acea noapte în rugăciune către Dumnezeu, ca El să lucreze în favoarea noastră.

GSAM 387O mărturisire scrisă

GSAM 387.3În dimineața zilei de 28, când mă îndreptam spre întâlnire, l-am întâlnit pe colegul meu de muncă pe trotuar, lângă locul unde stăteam, plângând. Mi-a spus: „Frate Loughborough, nu mă duc la întâlnire astăzi.”

GSAM 387.4„Nu te duci la adunare?”, am spus eu; „adunarea se referă la cazul tău.”

GSAM 388.1„Știu asta”, a spus el, „dar eu sunt de vină. Ai dreptate în poziția pe care ai adoptat-o în ceea ce mă privește. Iată o scrisoare de mărturisire pe care am scris-o pentru biserică; ia-o și citește-o în fața lor. Va fi mai bine pentru tine și mai bine pentru cei care ar putea fi înclinați să simpatizeze cu mine, dacă eu nu sunt acolo.”

GSAM 388.2„Ce a provocat această mare schimbare în tine de ieri încoace?”, l-am întrebat.

GSAM 388O viziune minunată primită

GSAM 388.3El mi-a răspuns: „M-am dus la oficiul poștal aseară, după Sabat, și am primit o scrisoare de la sora White, din Battle Creek, Michigan. Este o mărturie pe care a scris-o pentru mine.” Înmânându-mi-o, mi-a spus: „Citește asta și vei vedea cum vede Domnul cazul meu.”

GSAM 388.4Mi-a cerut să transmit bisericii că a primit o mărturie de la sora White, în care aceasta îl mustra pentru comportamentul său, și că el a acceptat-o, întrucât era adevărul.

GSAM 388Caracterul convingător al viziunii

GSAM 388.5Aceasta făcea parte dintr-o viziune primită de doamna White la Bordoville, Vermont, pe 10 decembrie 1871. Ea a început să scrie partea referitoare la cazul acestui frate pe 27 decembrie 1871, dar, din anumite motive, finalizarea documentului a fost amânată până pe 18 ianuarie 1872, moment în care a fost terminat și expediat prin poștă din Battle Creek. Pe atunci, era nevoie de aproximativ nouă zile pentru ca scrisorile să ajungă pe cale terestră din Michigan în California.

GSAM 388.6În viziune i se arată multe lucruri în mod profetic. Așa s-a întâmplat și în acest caz. La momentul viziunii nu exista decât o umbră a ceea ce s-a întâmplat de fapt când mărturia a ajuns la San Francisco. Se va observa, dintr-o comparație a datelor, că punctul culminant al cazului din San Francisco a survenit după ce mărturia scrisă a părăsit primul loc. Frații noștri din San Francisco au înțeles imediat că nimeni nu ar fi putut scrie la Battle Creek și să-i comunice informația doamnei White la timp pentru ca ea să scrie această scrisoare, deoarece situația respectivă nu exista încă.

GSAM 389.1Acest fapt a avut o mare importanță pentru frații de acolo, convingându-i că acea viziune era însoțită de putere divină. Eu nu scrisesem niciun rând către pastorul White sau soția sa cu privire la situația din San Francisco, iar colegul de muncă a declarat că nici el nu scrisese nimic; iar frații au spus: „Dacă ar fi scris, nu ar fi menționat lucrurile care au fost dezvăluite cu privire la el însuși.”

GSAM 389Cum a fost redactată viziunea

GSAM 389.2Când am aflat ulterior, de la celălalt capăt al firului, despre redactarea și expedierea mărturiei, a devenit și mai evident că Domnul, care a dat viziunea, a avut grijă de momentul în care aceasta a fost scrisă și trimisă la destinație, astfel încât să ajungă acolo exact la momentul potrivit.

GSAM 389.3La o oră foarte matinală, în dimineața zilei de 18 ianuarie 1872, doamna White a fost trezită, având mărturia de mai sus imprimată viu în mintea ei. Impresia era la fel de clară pentru ea ca și cum ar fi fost rostită cu voce tare: „Scrie imediat acea mărturie pentru California și trimite-o cu prima poștă; este nevoie de ea.” Această îndemnare s-a repetat a doua oară, așa că s-a ridicat, s-a îmbrăcat în grabă și a terminat de scris. Chiar înainte de micul dejun, i-a înmânat-o fiului ei, Willie, spunându-i: „Du această scrisoare la oficiul poștal, dar nu o pune în cutia poștală. Înmâneaz-o șefului poștei și asigură-te că o pune în sacul poștal care pleacă în această dimineață.” El a spus ulterior că i s-au părut instrucțiunile ei puțin ciudate, dar nu a pus nicio întrebare, a făcut cum i s-a spus și „a văzut cum scrisoarea a fost pusă în sacul poștal”.

GSAM 389Dovada călăuzirii divine

GSAM 389.4Cunoscând situația noastră din San Francisco la acea vreme, veți înțelege imediat cât de important era ca acea scrisoare să fie trimisă tocmai cu acea poștă. În acele zile aveam doar o singură poștă terestră pe zi. Dacă scrisoarea ar fi sosit duminică seara, pe 28, în loc de sâmbătă seara, pe 27, fără îndoială că ar fi avut loc o ruptură tristă în biserică. Dacă ar fi sosit cu câteva săptămâni mai devreme, chiar imediat după ce a fost dată viziunea, biserica nu i-ar fi perceput atât de ușor forța.

GSAM 390.1Iată o mărturie care purta semne evidente ale mâinii Domnului, nu numai pentru că a sosit la momentul potrivit pentru a corecta în mod eficient erorile existente, ci și pentru că, fiind acceptată cu smerenie și pusă în practică de către frate, a exercitat o influență puternică pentru a aduce unitate și stabilitate în acea biserică tânără.

GSAM 390Modul de consemnare a viziunilor

GSAM 390.2Acest exemplu servește, de asemenea, ca o ilustrare a propriilor ei afirmații cu privire la modul de consemnare a ceea ce a văzut. Despre aceasta ea spune: „Am fost trezită din somnul meu cu un simțământ viu al subiectelor prezentate înaintea minții mele; am scris, în miez de noapte, scrisori care au străbătut continentul și, în cazuri de criză, au salvat din mari nenorociri cauza.”⁴