Capitolul 26 — Misiunile noastre în străinătate

GSAM 403.1„ESTE scris: «Aceia, cărora nu li se propovăduise despre El, Îl vor vedea, și cei ce n'auziseră de El, Îl vor cunoaște.»”¹

GSAM 403.2Prima noastră misiune într-un câmp din afara Statelor Unite a fost deschisă în 1874, când pastorul J. N. Andrews a fost trimis în Elveția și a început lucrarea acolo.

GSAM 403TERITORIUL EUROPEI CENTRALE

GSAM 403.3La acea vreme, această misiune cuprindea opt națiuni, și anume: Elveția, Franța, Italia, Turcia, Belgia, Spania, Portugalia și Grecia, un teritoriu cu o populație de 140.000.000 de oameni.

GSAM 403.4Ar putea fi interesant să menționăm, în acest moment, circumstanțele care i-au determinat pe ai noștri să se angajeze într-o misiune atât de vastă din punct de vedere teritorial, într-o perioadă în care denominația era slabă din punct de vedere numeric.

GSAM 403Pastorul Czechowski

GSAM 403.5În anul 1865, pastorul M. B. Czechowski, un preot catolic polonez convertit, care acceptase adevărul prezent, și-a exprimat dorința ca poporul nostru să-l trimită ca misionar în Europa Centrală. Deoarece acest lucru era imposibil de realizat la acea vreme, el și-a prezentat cazul în fața adventiștilor de ziua întâi din Boston, Massachusetts, care, probabil, l-au considerat complet separat de poporul nostru. Oricum ar fi, aceștia au asigurat mijloacele necesare și l-au trimis la misiunea pe care și-o dorea.

GSAM 404Cei care păzesc Sabatul în Elveția

GSAM 404.1În 1866, el a predicat adevărul despre Sabat și mesajul celui de-al treilea înger în Tramelan, Elveția, efort care a dus la formarea unui grup de păzitori ai Sabatului. La scurt timp după aceea, el i-a părăsit pentru a predica mesajul în Ungaria. El nu le-a spus nimic celor din Tramelan despre lucrarea noastră din America, dar Albert Vuilleumier, unul dintre ei, știa să citească în engleză. El a văzut, întâmplător, un exemplar al revistei Advent Review. Astfel a început o corespondență între cele două țări.

GSAM 404Pastorul Erzenberger trimis în America

GSAM 404.2În 1869, James Erzenberger, din Tramelan, a fost trimis în America cu scopul de a învăța limba engleză și de a se familiariza mai bine cu doctrinele și obiceiurile adventiștilor de Ziua a Șaptea. A sosit la Battle Creek pe 18 iunie și a rămas în America un an și jumătate. A plecat din New York, în călătoria de întoarcere, pe 9 septembrie 1870. În iunie același an, Ademar Vuilleumier a vizitat această țară, unde a rămas aproximativ patru ani. La întoarcerea în țara natală, a fost însoțit de pastorul Andrews. Au ajuns la Neuchâtel pe 16 octombrie 1874.

GSAM 404.3În 1875, pastorul D. T. Bourdeau și familia sa au părăsit America pentru a pleca în Franța, unde au fost desemnați de comitet să-și desfășoare activitatea.

GSAM 404Apariția unui ziar în limba franceză

GSAM 404.4În anul următor, în iulie 1876, a început la Basel, în Elveția, publicarea unui ziar în limba franceză, intitulat Les Signes des Temps (The Signs of the Times). La 13 mai 1882, șase ani mai târziu, pastorul Haskell a plecat din New York City spre Europa. În timpul acestei călătorii misionare, el a petrecut mai mult sau mai puțin timp în Elveția.

GSAM 405Pastor Whitney se duce la Basel — Moartea pastorului Andrews

GSAM 405.1Pe 26 iulie 1883, pastorul B. L. Whitney și familia sa au sosit la Basel, el fiind numit de Comitetul Conferinței Generale să preia conducerea acelei misiuni, în locul pastorului Andrews, a cărui sănătate se deteriora rapid. Câteva luni mai târziu, în octombrie al acelui an, acesta a trecut în neființă.

GSAM 405.2Pastorul Andrews nu s-a bucurat în tinerețe de avantajele școlilor superioare și ale universităților, dar era bine educat, fiind ceea ce lumea numește un autodidact sau un om care s-a realizat singur. Prin sârguința sa în studiu, a stăpânit limba latină, greacă și ebraică, iar în anii următori, limba franceză. Limba franceză a învățat-o pentru a-l ajuta să inițieze și să desfășoare lucrarea în Misiunea din Europa Centrală, unde a lucrat în ultimii șase ani ai vieții sale, scriind și publicând ediția franceză a revistei Signs of the Times, precum și predicând în această limbă. În timp ce desfășura această activitate, a căzut pradă morții.

GSAM 405Dr. Kellogg în Europa

GSAM 405.3În primăvara anului 1883, dr. J. H. Kellogg a vizitat Europa în interesul cercetării medicale. El a petrecut câteva zile la fiecare dintre misiunile noastre, iar vizitele sale au fost o sursă de mare încurajare pentru lucrători; în special sfaturile sale cu privire la lucrarea de la Basel au fost foarte apreciate de către pastorul Andrews.

GSAM 405Pastor Butler vizitează Europa

GSAM 405.4La Conferința Generală ținută în octombrie 1883, s-a recomandat începerea, cât mai curând posibil, a publicării unui ziar în Anglia. Ca urmare a unui alt vot adoptat la această conferință, pastorii Geo. I. Butler, M. C. Wilcox și A. C. Bourdeau au plecat să ajute la lucrarea din Europa și Anglia. Pastorul Butler a debarcat la Glasgow, în Scoția, pe 27 februarie 1884. Unul dintre obiectivele vizitei pastorului Butler la misiunile din străinătate a fost acela de a afla, prin observație personală, care sunt dificultățile întâmpinate în desfășurarea lucrării în țările străine și cum pot fi depășite acestea. Și el a petrecut mai mult sau mai puțin timp la Basel și în zona Europei Centrale. A. C. Bourdeau a lucrat printre francezii din văile Alpilor, printre valdenzi; în timp ce M. C. Wilcox s-a ocupat de activitatea de tipografie și redacție din Anglia, rămânând acolo până la sfârșitul anului 1886.

GSAM 406Înființarea unei edituri la Basel

GSAM 406.1În 1884, la Basel a fost înființată editura Imprimerie Polyglotte (denumire care înseamnă tipărire în mai multe limbi). În martie 1885, H. W. Kellogg a fost împuternicit de Comitetul Conferinței Generale să viziteze Basel și să achiziționeze utilajele necesare pentru tipografie. Așa a și făcut, iar astfel a fost înființată în vechiul oraș Basel o tipografie bine echipată, deținută de adventiștii de Ziua a Șaptea.

GSAM 406.2În timpul vizitei pastorului Butler în Europa, la tipografia din Basel a fost tipărit un ziar german intitulat Herold der Wahrheit. În același an, la aceeași tipografie a fost publicată și o revistă românească, Adevărulu Prezentu (Present Truth). Și încă una în italiană, numită L’Ultimo Messaggio (Ultimele Mesaje). Ambele reviste menționate mai sus erau publicații trimestriale de câte șaisprezece pagini. La Conferința Elvețiană, din octombrie 1884, s-a precizat că, în cursul acelui an, fuseseră tipărite și distribuite 146.000 de exemplare ale acestor patru reviste. Până în 1895, moment în care tipografia (ca urmare a persecuției din Basel) a fost mutată din acel oraș la Hamburg, în Germania, s-au publicat cărți și broșuri în unsprezece limbi diferite; și anume: franceză, germană, italiană, română, spaniolă, cehă, rusă, olandeză, maghiară, armeană, turcă și turco-greacă. Așa se face că, așa cum sugera și numele său, era o instituție care „tipărea în multe limbi”.

GSAM 407Doamna White vizitează Europa

GSAM 407.1La 3 septembrie 1885, doamna White, fiul ei, W. C. White, și familia au sosit la Basel. Au petrecut un an și jumătate în țările vechi, vizitând misiunile situate în zona Europei Centrale, unde au adus o contribuție neprețuită diverselor misiuni.

GSAM 407Organizarea Conferinței Elvețiene

GSAM 407.2La 10 septembrie 1885, a fost organizată Conferința Elvețiană. Într-un raport prezentat la acea vreme, se menționa că conferința era alcătuită dintr-un pastor hirotonisit, șapte licențiați, zece biserici și 224 de membri. Aceștia au plătit în anul precedent o zeciuială în valoare de 1.645,11 dolari. Pe lângă aceasta, s-au făcut donații pentru lucrare în valoare de 2.041,22 dolari.

GSAM 407Pastorul Waggoner în Europa

GSAM 407.3Doamna White, împreună cu W. C. White și familia, s-au întors în America în 1887. În același an, pastorul J. H. Waggoner a fost invitat să se alăture Misiunii din Europa Centrală. El a petrecut peste doi ani în acest câmp de misiune, stabilindu-și reședința, în această perioadă, la Basel. În acest oraș a survenit moartea sa, la 20 aprilie 1889, așa cum s-a menționat anterior.

GSAM 407.4Starea de sănătate precară a pastorului Whitney și decesul său ulterior (9 aprilie 1889) au reprezentat o altă lovitură dureroasă pentru această misiune.

GSAM 407Pastorul Robinson în Europa

GSAM 407.5Pastorul D. A. Robinson, care slujea în Anglia, a fost ales ca succesor al pastorului Whitney. El a slujit cu eficiență în acest district timp de aproximativ șase ani, după care, la invitația Conferinței Generale, a plecat în India în anul 1895. Plecarea sa a necesitat numirea unui alt superintendent.

GSAM 408Pastor Holser, superintendent al misiunii

GSAM 408.1Pastorul H. P. Holser a fost ales pentru această funcție și, pe lângă aceasta, a fost numit administrator al întregii Misiuni din Europa Centrală. Aici a lucrat neobosit și eficient până în 1901, când și el a fost nevoit să cedeze în fața ravagiilor bolii. A murit în Canyon City, Colorado, la 11 septembrie 1901.

GSAM 408.2În ciuda acestor circumstanțe nefavorabile, misiunea a crescut și lucrarea a avansat, după cum reiese dintr-un raport prezentat Conferinței Generale în 1895, care precizează că Conferința Europei Centrale este alcătuită din nouăsprezece biserici cu 484 de membri, care au plătit în anul precedent o zeciuială de 4.378,18 dolari. La acea dată, aveau patru pastori hirotoniți și cinci licențiați.

GSAM 408MISIUNEA GERMANO-RUSĂ

GSAM 408.3În 1870, J. H. Linderman, pastor al unei biserici din apropierea orașului Elberfeld, Prusia, împreună cu patruzeci dintre membrii acesteia, au început să respecte Sabatul zilei a șaptea în urma studiului Bibliei, fără să știe de existența vreunui alt grup de creștini din lume care să păstreze acea zi ca Sabat. Vestea despre acest grup a ajuns la oamenii noștri într-un mod deosebit. Un cerșetor a bătut la ușa casei misiunii din Basel în ziua Sabatului. Familia studia lecția Școlii de Sabat, cu Bibliile deschise în fața lor. Scena l-a impresionat pe bărbat și l-a determinat să pună întrebări.

GSAM 408Grupul din Elberfeld

GSAM 408.4Aflând că aceștia nu erau evrei, ci creștini care respectau Sabatul zilei a șaptea, el le-a vorbit despre această comunitate din Elberfeld. Pastorul Andrews a considerat că este înțelept să verifice această informație; prin urmare, împreună cu pastorul Erzenberger, s-a deplasat în Prusia la începutul anului 1875, unde au găsit comunitatea așa cum fusese descrisă. Pastorul Erzenberger a rămas o vreme să lucreze în acea parte a Germaniei, iar pe 8 ianuarie 1876, opt persoane au fost botezate la Elberfeld, acesta fiind primul botez realizat de adventiștii de Ziua a Șaptea în Germania.

GSAM 409.1Adevărul își făcuse deja loc în Rusia încă din 1882, prin materialele de lectură trimise de frații germani din America prietenilor lor din coloniile germane din Rusia.

GSAM 409Pastorul Conradi în Europa

GSAM 409.2În 1885, pastorul L. R. Conradi a părăsit America pentru a se îndrepta spre câmpul misionar din Europa Centrală, cu scopul de a lucra printre germani. La 28 iunie 1886, a plecat din Basel spre Crimeea, Rusia. Aici, împreună cu pastorul Perk, a călătorit la Berdebulat, unde două surori au fost botezate și a fost organizată o biserică cu nouăsprezece membri, aceasta fiind prima biserică adventistă de Ziua a Șaptea din Rusia.

GSAM 409Pastorul Conradi și pastorul Perk, închiși

GSAM 409.3Imediat după aceasta, pastorii Conradi și Perk au fost arestați pentru că predicau în contradicție cu credința ortodoxă și au fost închiși timp de cinci săptămâni la Perekop. După eliberarea sa (prin intervenția ministrului Statelor Unite), pastorul Conradi a vizitat Rusia de Est, apoi s-a întors în Elveția.

GSAM 409Lucrarea pe Volga, Rusia

GSAM 409.4În același an, pastorul Laubhan a început să lucreze în Rusia, lângă casa sa, situată pe malul râului Volga. În anul 1880, pastorul Klein, din Kansas, a început să lucreze în Rusia germană, și astfel au fost ridicați lucrători pentru acest câmp greu și dificil; și, deși credincioșii au fost supuși exilului și închisorii, Domnul a binecuvântat în mod remarcabil lucrarea.

GSAM 409Succesul colportorilor în Germania

GSAM 409.5În anul 1888, colportorii și-au început activitatea în Prusia Renană, Württemberg, Baden și Alsacia. Cei opt sau zece lucrători energici și credincioși au avut un succes atât de mare încât, într-un singur an, s-au vândut următoarele numere de cărți: Life of Christ, 3.000; From Eden to Eden, 2.000; și 12.000 de broșuri. Ca urmare a acestei munci, în aproape fiecare loc unde s-au vândut și citit cărțile, unii, unul sau mai mulți, au îmbrățișat adevărul.

GSAM 410Deschiderea misiunii la Hamburg

GSAM 410.1În mai 1889, lucrarea misionară a fost deschisă la Hamburg, în Germania, de către pastorul Conradi, iar într-un timp foarte scurt a fost înființată o școală de pregătire pentru lucrători. În luna octombrie a aceluiași an a fost organizată o Școală de Sabat cu douăzeci și opt de membri. În cursul acelui an, pastorul Haskell a vizitat misiunea, s-a organizat o biserică cu douăzeci de membri și s-a înființat un depozit de cărți.

GSAM 410.2În acea perioadă, pastorul J. T. Boettcher era angajat în lucrarea din Germania, la Barmen. În 1890, a fost prezentat un raport Conferinței Generale, în care se menționa că în misiunea germano-rusă existau nouă biserici organizate, cu un număr total de 422 de membri, pe lângă șaptezeci și cinci de păzitori ai Sabatului care nu erau încă organizați. Pe 7 aprilie, în același an, încă douăsprezece persoane au fost botezate și s-au alăturat bisericii din Hamburg. În decembrie, numărul membrilor acestei biserici crescuse la patruzeci. Suma obținută din vânzările de cărți de la depozitul din Hamburg, Olanda, Rusia și diverse părți ale Germaniei a fost de 5.000 de dolari.

GSAM 410Succesul în Europa

GSAM 410.3Încet, dar sigur, lucrarea a avansat în Misiunea din Europa Centrală, după cum se arată într-un raport prezentat la Conferința Generală din 1891. La acea vreme existau cinci biserici în Germania, cu un număr de 140 de membri, dintre care 64 erau membri ai bisericii din Hamburg. Zeciuiala plătită a fost de 1.000 de dolari. Cărțile vândute pe nave de către misionarul de pe nave din Hamburg s-au ridicat la 500 de dolari, în timp ce vânzările colportorilor pentru acel an, în întregul câmp de activitate, au fost de 6.000 de dolari. O sută cincizeci de persoane acceptaseră adevărul în Austria, iar în Rusia existau treisprezece biserici, cu un număr de patru sute de membri.

GSAM 411Cinci ruși care respectau Sabatul au fost exilați

GSAM 411.1În acea perioadă (1891), cinci membri ai unei biserici ruse, printre care și conducătorul acesteia, fuseseră arestați pentru că propovăduiau doctrine contrare bisericii oficiale și condamnați la cinci ani de exil în Transcaucaz. Urma să fie legați cu lanțuri unul de altul și obligați să parcurgă pe jos cinci sute de mile. În această încercare, credința lor i-a susținut și erau fericiți în Domnul. În cursul acelui an fusese pregătită o broșură sub forma unor lecturi biblice în limba rusă, despre suferințele lui Hristos, somnul morților, în ce zi și de ce, și putem noi să știm?

GSAM 411.2La momentul Conferinței Generale din 1895, numărul membrilor din Germania crescuse la 368, iar zeciuiala din anul precedent se ridica la 2.327,43 dolari.

GSAM 411Mai mulți păzitori ai Sabatului în Rusia

GSAM 411.3În Rusia, în ciuda faptului că foarte mulți emigraseră în alte țări, numărul membrilor crescuse la 467, care plătiseră o zeciuială de 841,60 dolari.

GSAM 411.4Din declarația secretarului misiunii externe, prezentată în cadrul lecturii din săptămâna de rugăciune din 1896, aflăm că

GSAM 411.4„în zona germano-rusă, în cursul anului precedent, numărul membrilor aproape s-a dublat, fiind suplimentat cu peste patru sute. În Berlin, Germania, șaizeci de persoane participau la slujbele regulate de Sabat. Ridicarea capelei misiunii din Hamburg a consolidat lucrarea de acolo. În München, în Bavaria, un număr de persoane așteptau botezul. Existau credincioși în Leipzig, Königsberg, Magdeburg, Posen, Stuttgart și în alte orașe importante din Germania. Exista, de asemenea, o comunitate în Rotterdam, Olanda.

GSAM 412.1„În Rusia, colportorii obținuseră permise de la guvern. Se realizaseră traduceri ale literaturii în limbile letonă și estonă. Ziarul german fusese mutat de la Basel la Hamburg, iar la redacția de acolo se tipărea adevărul în paisprezece limbi.”

GSAM 412Botezul în Ungaria

GSAM 412.2În cursul acelui an a avut loc primul botez în Ungaria și prima adunare de rânduieli în Boemia. La Galați, în România, fusese înființată o misiune maritimă pentru Dunăre și Marea Neagră.

GSAM 412Colportajul în Germania

GSAM 412.3În revista Home Missionary, din decembrie 1895, pastorul Spies a spus despre lucrarea de colportaj din zona germană:

GSAM 412.3„Cei responsabili de lucrarea de colportaj, atunci când aceasta a început în acest câmp, nu au încetat să o promoveze, deși unii dintre cei mai importanți editori și librari din Leipzig îi asiguraseră că «vânzarea cărților prin abonament se va dovedi un eșec».

GSAM 412.4„În august 1887 a apărut prima ediție a cărții Life of Christ în limba germană. Cam în perioada în care cartea menționată era gata pentru distribuție, a avut loc la Basel un seminar pentru colportori; acest eveniment a marcat începutul lucrării de colportaj, nu numai în Germania, ci în toată Europa. A șaptea ediție a acestei cărți tocmai a ieșit de sub tipar în limba germană.

GSAM 412.5„De la 1 ianuarie 1895, doisprezece noi colportori au intrat în activitate. În iunie 1895, raportul a indicat o creștere de cincizeci la sută a vânzărilor. În prezent, se depune un efort special cu Herold der Wahrheit, ziarul nostru german. Unele biserici, nu foarte mari, achiziționează între cincizeci și două sute de exemplare, pe care le vând. Și au experiențe foarte plăcute cu cumpărătorii. În Review din 18 februarie 1896, pastorul Conradi a spus: «Încheiem anul 1895 cu o mie cinci sute de păzitori ai Sabatului în câmpul germano-rus.»”

GSAM 413MISIUNEA SCANDINAVĂ

GSAM 413.1Misiunea către poporul scandinav a fost deschisă de pastorul John Matteson în anul 1877. Pe 6 iunie, el a sosit la Vejle, în Jutland, Danemarca. Când a ajuns în acea țară, erau câțiva care începuseră să păzească Sabatul prin citirea ziarelor și a broșurilor trimise de prietenii lor din America.

GSAM 413.2Urmărind evoluția acestei lucrări, aflăm că, în 1850, patru persoane care se mutaseră în America din Norvegia au început să păzească Sabatul Domnului. Aceștia locuiau în Oakland, Wisconsin. Doi dintre ei erau tatăl și mama pastorului O. A. Olsen. În 1863, pastorul John Matteson a început să respecte Sabatul zilei a șaptea. El locuia în Poysippi, Wisconsin. În următoarele șase luni, prin eforturile sale, aproximativ patruzeci de danez-norvegieni au îmbrățișat doctrinele adventiștilor de Ziua a Șaptea. Primul predicator activ care s-a alăturat lui în slujire a fost pastorul J. F. Hanson din Minnesota.

GSAM 413Prima carte publicată în limba daneză-norvegiană

GSAM 413.3În anul 1866, pastorul John Matteson s-a adresat conducerii redacției revistei Review and Herald pentru a afla dacă ar fi dispuși să tipărească, pentru scandinavi, broșuri și pliante în limba lor. I s-a comunicat că lipsa fondurilor la redacție nu le permitea acest lucru; însă existau persoane de aceeași naționalitate cu el în Wisconsin și Minnesota care erau atât de dornice să aibă adevărul tipărit în limba lor maternă încât, deși se aflau în condiții materiale modeste și erau mai puțin de cincizeci, au strâns 1.000 de dolari în numerar și i-au încredințat lui în acest scop. Cu acești bani și o cantitate de manuscris pregătit cu grijă, pastorul Matteson a venit la Battle Creek și a depus din nou o cerere pentru tipărirea cărților. Deoarece era pregătit să răspundă la obiecțiile formulate anterior, dorințele i-au fost îndeplinite, iar pe 18 martie 1867 a început citirea manuscrisului său, pregătit pentru cartea sa, Liv og Død (Viață și Moarte), în fața pastorului J. N. Andrews și a mea, care eram atunci membri ai comitetului de publicații. Cu alte cuvinte, ne-a spus în engleză ce conținea manuscrisul său în daneză-norvegiană.

GSAM 414Pastor Matteson devine tipograf

GSAM 414.1La acea vreme nu exista niciun tipograf care să poată fi detașat pentru a-i compune textul, așa că el a cerut privilegiul de a învăța să-l compună singur. A continuat această muncă până când a avut aproximativ o mie de pagini de broșuri și tractate tipărite în propria sa limbă.

GSAM 414.2Având la dispoziție acest nou mijloc de a răspândi adevărul printre semenii săi, el a pornit la drum cu un curaj reînnoit, ținând adunări în diverse state. De atunci, lucrarea a avansat destul de rapid printre scandinavi.

GSAM 414Prima publicație periodică străină

GSAM 414.3Lucrarea printre danezii-norvegieni luase astfel de proporții încât s-a cerut apariția unei publicații lunare în care persoanele de această naționalitate să poată primi îndrumare și încurajare în propria lor limbă. Prin urmare, la 1 ianuarie 1872, la redacția revistei Review and Herald a fost lansată o publicație lunară în limba daneză, o publicație de douăzeci și patru de pagini, sub formă de revistă, purtând numele Advent Tidende (Vestea Adventului). În anul următor, volumul acestei publicații a fost mărit la treizeci și două de pagini. A fost prima publicație periodică editată de adventiștii de Ziua a Șaptea într-o limbă străină.

GSAM 414.4În 1874, interesul credincioșilor vorbitori de suedeză era atât de mare, încât a fost lansată o revistă lunară de șaisprezece pagini în această limbă, numită Svensk Härold.

GSAM 414.5În momentul în care pastorul Matteson a început misiunea printre popoarele scandinave (iunie 1877) în țara de origine, 266 de exemplare ale revistei Tidende erau trimise lunar din America în Danemarca și 60 în Norvegia. Prin citirea acestor reviste, un număr de persoane respectau deja Sabatul în Scandinavia. Ca urmare a eforturilor sale de un an în Danemarca, s-au format grupuri de credincioși în mai multe locuri diferite.

GSAM 415O tipografie în Norvegia

GSAM 415.1După aceasta, pastorul Matteson s-a dus în Norvegia, unde, la 7 iunie 1879, a organizat o biserică de treizeci și opt de membri, ca rezultat al eforturilor sale din Christiana. Pastorul J. P. Jasperson, din America, i s-a alăturat în slujire cam în această perioadă. Tot în acel an s-a înființat în Norvegia o asociație de editare și s-a achiziționat o proprietate în Christiana pentru o tipografie, o sală de adunare pentru slujbele bisericești și locuințe, la un cost de 14.580 de dolari. Pentru o perioadă, o ediție mică a ziarului Tidernes Tegn a fost publicată săptămânal de la sediul din Christiana.

GSAM 415.2La începutul toamnei anului 1880, pastorul Matteson a venit în America pentru a obține ajutor în vederea extinderii lucrării din Scandinavia. El a participat la Conferința Generală din acel an și s-a întors în Europa în aprilie 1881, foarte încurajat. La scurt timp după întoarcerea sa, a fost achiziționată o presă cu cilindru, care a fost instalată în sediul din Christiana.

GSAM 415Reviste de sănătate în daneză și suedeză

GSAM 415.3Au început imediat publicarea unei reviste de sănătate în limba daneză, numită Sundheds Bladet. În 1883, el a lansat o revistă similară în limba suedeză, precum și o revistă religioasă, numită Sanningens Härold. În 1884, dispuneau de echipamente tipografice în valoare de 2.563 de dolari. În cursul acelui an, fuseseră tipărite și distribuite în total 115.000 de ziare, pe lângă multe mii de broșuri și câteva cărți.

GSAM 415Pastorul Haskell în Scandinavia

GSAM 415.4Lucrarea din țările scandinave a beneficiat de un ajutor considerabil datorită vizitei pastorului Haskell în 1882, iar în 1884 au fost sprijiniți în mod concret de eforturile pastorilor Geo. I. Butler, B. L. Whitney, A. B. Oyen și E. G. Olsen.

GSAM 416Doamna White ajută în mod semnificativ Scandinavia

GSAM 416.1În 1885, doamna E. G. White și fiul ei, W. C. White, au efectuat o vizită în Scandinavia, care a avut o valoare inestimabilă pentru lucrarea din acea zonă. Unii ajunseseră la concluzia că zeciuiala nu putea fi plătită de săracii din acea țară și că era inutil să se încerce colportajul cărților. Mărturia adusă de doamna White a venit la momentul potrivit și a fost bine primită de oameni, după cum a demonstrat răspunsul dat prin aceste cuvinte: „Vom face și vom asculta tot ce a zis Domnul.” În timpul acestei vizite s-a produs o schimbare radicală în zona scandinavă, determinată în principal de eforturile neobosite ale doamnei White.

GSAM 416Construirea unui nou sediu în Norvegia

GSAM 416.2În 1886, pastorii O. A. Olsen și N. Clausen au vizitat țările scandinave, cel din urmă rămânând acolo o perioadă destul de îndelungată. În 1885 a fost ridicată o nouă clădire a tipografiei în Christiana, iar pentru anul care s-a încheiat la 1 septembrie 1886, tipografia a realizat, numai din vânzarea de cărți și broșuri, suma de 5.386,68 dolari, în timp ce suma încasată din abonamentele la publicațiile periodice a fost de 3.146,03 dolari.

GSAM 416Douăzeci și cinci de biserici în Scandinavia

GSAM 416.3Un raport prezentat Conferinței Generale în 1889 menționa că în zona scandinavă existau douăzeci și cinci de biserici, cu 926 de membri, care plăteau o zeciuială de 2.548,75 dolari; de asemenea, existau șase pastori, patru licențiați și cincizeci și doi de colportori. Vânzările de cărți pentru Norvegia și Suedia într-un trimestru au fost de 2.161,26 dolari.

GSAM 416Școala din Christiana

GSAM 416.4În acea perioadă funcționa o școală la Christiana, cu cincizeci de elevi. În 1891, la Christiana a fost organizat un institut biblic de către pastorii O. A. Olsen și E. J. Waggoner, la care participau o sută de elevi. La acest institut se oferea o instruire temeinică în lucrarea de colportaj.

GSAM 417Patruzeci de biserici în Scandinavia în 1895

GSAM 417.1Șase ani mai târziu, în 1895, observăm un raport prezentat de pastorul D. A. Robinson, pe atunci superintendentul de district al câmpului de misiune din străinătate, care arată atât de clar o creștere semnificativă a lucrării în acea perioadă, încât îl cităm după cum urmează: „Scandinavia are patruzeci de biserici și 1.458 de membri. Zeciuiala anuală a fost de 5.585,55 dolari. Există cincisprezece pastori hirotoniți, unsprezece licențiați, iar vânzările de cărți pentru acest an se ridică la 40.000 de dolari. Această sumă considerabilă se datorează în principal eforturilor colportorilor, și asta într-o țară în care, în 1885, librarii și chiar pastorii confesiunii noastre afirmau că vânzarea cărților prin colportaj nu era posibilă.

GSAM 417Trei conferințe scandinave

GSAM 417.2În zona scandinavă există în prezent trei conferințe, datele de înființare fiind următoarele: Danemarca, 30 mai 1880; Suedia, 12 martie 1882; Norvegia, 10 iunie 1887. Pastorul John Matteson, cel care a deschis pentru prima dată Misiunea Scandinavă și a fost pionierul acestei lucrări cu atât de mult succes, și care a muncit cu atâta seriozitate și sacrificiu pentru prosperitatea acelui popor, a fost lovit de acea boală fatală, tuberculoza, și a murit în El Monte, California, la 30 martie 1896, la vârsta de șaizeci și unu de ani.

GSAM 417MISIUNEA BRITANICĂ

GSAM 417.3William Ings, originar din Hampshire, Anglia, dar american prin spirit și educație, trăind în Statele Unite încă din copilărie, a ajuns la Southampton, venind de la Basel, Elveția, pe 23 mai 1878. De data aceasta, șederea sa a fost scurtă, de doar două săptămâni, după care s-a întors pe continent pentru o perioadă scurtă. Curând după aceea, însă, s-a întors din nou la Southampton, unde, după patru luni de muncă din ușă în ușă, distribuind broșuri și desfășurând activități misionare pe măsură ce se prezentau, a raportat că zece persoane respectau Sabatul. Pe 30 decembrie al acelui an, eu și soția mea am ajuns la Southampton, unde eforturile noastre s-au unit cu cele ale pastorului Ings, organizând întâlniri pe parcursul iernii la Shirley Hall și în propria noastră casă închiriată. În vara anului 1879, am ținut adunări sub cort la Southampton. În acel moment și în acel loc, domnișoara Maud Sisley (acum doamna Boyd) s-a alăturat lucrării, ținând lecturi biblice și desfășurând activități de la ușă la ușă. Ca urmare a acestui efort, mai mulți au îmbrățișat adevărul. În iarna următoare, am ținut adunări într-o sală din Ravenswood Villa, clădirea în care locuiam și unde aveam depozitul nostru.

GSAM 418Adunare sub cort în Anglia

GSAM 418.1În vara anului 1880, pastorul Andrews, deși avea sănătatea șubredă, a venit din Elveția pentru a ajuta la o adunare sub cort la Romsey, unde alte persoane au îmbrățișat mesajul.

GSAM 418.2La 11 ianuarie 1880, a fost organizată o societate de distribuire a broșurilor. Membrii au manifestat un mare interes pentru această activitate și s-a distribuit o cantitate mare de literatură.

GSAM 418.3Pe 8 februarie 1880 a avut loc primul nostru botez, la care au fost botezați șase candidați. Până pe 2 iulie 1881, douăzeci și nouă de candidați fuseseră botezați prin scufundare la Southampton.

GSAM 418Creșterea numărului de lucrători în Anglia

GSAM 418.4Prin votul Conferinței Generale ținute în toamna anului 1881, pastorul A. A. John și soția sa, Geo. R. Drew și domnișoara Jennie Thayer au plecat în Anglia și s-au alăturat lucrării din acel câmp misionar. În cursul anului 1882, pastorul Haskell a vizitat câmpul european și a petrecut câteva zile alături de lucrătorii din misiunea engleză, oferind un ajutor prețios prin sfaturi și îndrumări.

GSAM 418.5În martie 1882, a început să fie tipărit un supliment britanic de două pagini la revista Signs of the Times, care a fost atașat la o mie de exemplare ale revistei Signs trimise din America. Acestea au fost folosite în lucrarea misionară din Marea Britanie. Un raport privind lucrarea, din 1 octombrie 1883, arată că la acea dată existau o sută de păzitori ai Sabatului. Zeciuialele plătite de la deschiderea misiunii se ridicau la 2.078,71 dolari.

GSAM 419Activitatea misionară pe nave

GSAM 419.1Datorită amabilității administratorilor navelor, pastorului Ings i s-a permis să trimită gratuit pachete cu broșuri și ziare către optzeci dintre principalele porturi ale „Peninsular and Oriental Steam Ship Company”, din Africa de Sud, Indiile de Est și de Vest, America Centrală și Insulele Bay. Datorită influenței materialelor de lectură trimise astfel, s-a trezit pentru prima dată interesul pe insula Demarara. Am primit această informație prin scrisori de pe insulă.

GSAM 419„History of the Sabbath” plasată în bibliotecile engleze

GSAM 419.2Un exemplar al cărții History of the Sabbath a lui Andrews a fost, de asemenea, plasat în șaizeci de biblioteci publice și săli de lectură gratuite din toată Marea Britanie, iar acolo cărțile se află încă, povestind istoria celor dispuși să le citească.

GSAM 419.3În 1884, pastorul Butler a vizitat Anglia, însoțit de alți lucrători pentru acest câmp misionar. Pastorii S. H. Lane și Robert Andrews au plecat din Boston pentru a se alătura misiunii din Marea Britanie pe 9 mai 1885. Vizita doamnei White în Anglia a fost o sursă de putere și încurajare pentru lucrători. Doamna White și fiul ei au petrecut câteva săptămâni acolo înainte de a se întoarce în America din câmpul misionar european.

GSAM 419Începutul revistei „Present Truth”

GSAM 419.4La începutul anului 1884, la scurt timp după sosirea pastorului Butler în Anglia, s-a decis să se lanseze la Grimsby, cu M. C. Wilcox în calitate de redactor-șef, o publicație bilunară de opt pagini, numită Present Truth. Aceasta este publicată în prezent ca săptămânal de șaisprezece pagini la Londra, Anglia, cu un tiraj săptămânal de aproximativ 18.000 de exemplare.

GSAM 420.1În 1889, pastorul Holser a raportat că misiunea britanică era alcătuită din opt biserici, cu două sute de păzitori ai Sabatului, dintre care șaizeci și cinci se aflau la Londra. Zeciuiala pentru anul precedent a fost de 1.244,58 dolari. Existau doi pastori hirotoniți, doi licențiați, doi misionari pe nave și șapte lucrători biblici. Cam în această perioadă, pastorii Wm. Hutchinson și Francis Hope s-au alăturat misiunii engleze.

GSAM 420Pacific Press din Londra

GSAM 420.2În anul 1890, Pacific Press Publishing Company, din Oakland, California, a înființat o filială la adresa 48 Paternoster Row, Londra, și o tipografie la adresa 451 Holloway Road, Londra, N. Vânzările de cărți realizate de această filială în primul an, la prețuri cu ridicata, s-au ridicat la 9.556,89 dolari.

GSAM 420.3În februarie 1895, pastorul Robinson a prezentat următorul raport:

GSAM 420.3„În Marea Britanie există unsprezece biserici, 363 de membri, cinci pastori și un licențiat. Zeciuiala pentru anul trecut a fost de 5.077,20 dolari, adică o medie de 13,98 dolari pe membru. Proprietatea tipografiei este acum deținută și administrată de International Tract Society, Limited, o societate comercială engleză.”

GSAM 420.4În decembrie 1895, secretarul pentru misiunile externe a raportat pentru Marea Britanie un număr de 560 de membri. Zeciuialele crescuseră în cursul anului cu 1.000 de dolari. La acea dată, opt grupuri se adunau în ziua Sabatului în diferite locuri din Londra.

GSAM 420.5Astfel, lucrarea în acest câmp misionar a avansat, uneori aproape imperceptibil. Semințele nu răsar în anumite tipuri de sol la fel de repede ca în altele. Germinarea lor este mai lentă, dar creșterea lor este mai sigură și mai rezistentă. La fel se întâmplă și cu adevărul celui de-al treilea mesaj în această împărăție. Sămânța sa a fost semănată, a prins rădăcini și a crescut încet, până când a ajuns acum la proporții relativ mari.

GSAM 421MISIUNEA AUSTRALASIANĂ

GSAM 421.1Pe 10 mai 1885, pastorii S. N. Haskell, J. O. Corliss și familia sa, M. C. Israel și familia sa, Wm. E. Arnold și Henry Scott au plecat din San Francisco pentru a deschide o misiune în câmpul misionar australian. Cu unsprezece ani înainte de această dată, în 1874, la o adunare ținută la Battle Creek, doamna White a spus că multe națiuni vor primi încă adevărul și că a văzut tiparnițe în funcțiune, precum și cărți și ziare tipărite în diverse țări. Când a fost rugată să precizeze la ce țări se referea, răspunsul a fost că Australia era singurul nume pe care și-l putea aminti.

GSAM 421Bible Echo

GSAM 421.2Datorită eforturilor serioase și încununate de succes ale pastorului Haskell și ale tovarășilor săi, mesajul a avansat atât de rapid încât s-a considerat necesară tipărirea unui ziar în Australia. În consecință, s-au făcut aranjamentele necesare pentru publicare, iar la 1 ianuarie 1886 a fost lansată la Melbourne o publicație lunară de șaisprezece pagini, numită Bible Echo and Signs of the Times. Din primul număr s-a tipărit un tiraj de șase mii de exemplare, în timp ce tirajul obișnuit era de doar trei mii.

GSAM 421Înființarea primei biserici în Australia

GSAM 421.3Duminică, 10 aprilie 1886, a fost organizată prima biserică adventistă de Ziua a Șaptea din Australia. Au fost prezenți optsprezece membri care au semnat legământul, iar alți șapte au solicitat admiterea prin botez. Aceștia au fost botezați în Sabatul următor, iar în fiecare Sabat, timp de câteva săptămâni, s-au adăugat membri, până când biserica a ajuns la cincizeci și cinci de membri. Până în mai 1886, numărul total al celor înscriși era de nouăzeci. Pe lângă aceștia, mai erau aproximativ treizeci și cinci de persoane în alte localități care respectau Sabatul.

GSAM 421.4În tipografie se aflau două prese de calitate și un motor, toate achitate și deținute de adventiștii de Ziua a Șaptea din acea țară îndepărtată — la aproximativ șapte mii de mile de marea noastră tipografie situată în Oakland, California.

GSAM 422.1În cursul anului 1886, mesajul s-a extins până în Noua Zeelandă. Un raport din câmpul misionar australian menționează că în Noua Zeelandă existau cincizeci de păzitori ai Sabatului. Suma încasată din vânzările de cărți la sediu a fost de 700 de dolari. Pe lângă aceasta, colportorii au vândut patru sute de exemplare din cartea Tragedia veacurilor în Noua Zeelandă și o mie de exemplare din Thoughts on Daniel în Australia.

GSAM 422Clădirea sediului din Australia

GSAM 422.2Dintr-un raport prezentat la 19 iulie 1889, aflăm următoarele fapte: A fost finalizată o clădire destinată tipografiei din Melbourne, care conține o capelă pentru slujbele bisericești.

GSAM 422Intrarea în Tasmania

GSAM 422.3A fost organizată o conferință atât în Australia, cât și în Noua Zeelandă, iar lucrarea a fost extinsă, de către pastorii Israel și Steed, în Tasmania. În această din urmă locație au fost deja organizate trei biserici, cu un număr total de membri de o sută treizeci și șase. Pe lângă aceștia, mai există și alți păzitori ai Sabatului împrăștiați, care nu s-au organizat încă.

GSAM 422.4Zeciuialele pentru anul respectiv în câmpul misionar australian au fost de 9.371 de dolari. În câmpul misionar au activat cincisprezece colportori, ale căror vânzări de cărți s-au ridicat la 19.500 de dolari.

GSAM 422.5În cea de-a doua călătorie în jurul lumii a pastorului Haskell, acesta a vizitat din nou Australia, a participat la conferința lor ținută în august 1889 și a oferit, în multe feluri, un ajutor eficient, care a fost foarte apreciat de acea comunitate nou organizată. Diferiți lucrători din America au vizitat din când în când Australia în interesul unei singure mari cauze — zidirea și întărirea lucrării lui Dumnezeu.

GSAM 422Doamna White în Australia

GSAM 422.6În toamna anului 1891, doamna E. G. White, fiul ei, W. C. White, pastorul Geo. B. Starr și alții au plecat din California spre Australia, ajungând acolo în decembrie — în plină vară pe acel continent. Mărturia doamnei White, în ciuda infirmității fizice cu care s-a confruntat pe parcursul celor nouă ani de ședere în acea țară, a contribuit în mare măsură la plasarea lucrării într-o relație adecvată cu spiritul și esența mesajului celui de-al treilea înger. În timpul șederii lor în Australia, pastorul J. O. Corliss s-a alăturat din nou lucrării de aici, iar W. A. Colcord și alții au intrat pe teren ca pastori, învățători etc.

GSAM 423Pastor Olsen în Australia

GSAM 423.1În timpul mandatului său ca președinte al Conferinței Generale, pastorul O. A. Olsen a vizitat toate instituțiile noastre de frunte de-a lungul și de-a latul țării. Acest lucru a necesitat călătorii extinse — o călătorie în jurul lumii. El a întreprins această călătorie pentru a se familiariza mai bine cu nevoile și starea diverselor misiuni, astfel încât să fie pregătit să le slujească în mod imparțial. În cadrul acestei călătorii, în 1893, el a petrecut câteva săptămâni în Australia.

GSAM 423Uniunea Conferințelor din Australasia

GSAM 423.2În această perioadă a fost organizată Conferința Uniunii Australasiene, alcătuită din conferințele din Australia și Noua Zeelandă și din câmpurile misionare australiene. Această conferință se întrunește o dată la doi ani și funcționează după modelul conferințelor uniunii din alte țări. În cursul anului 1893, cei câțiva colportori care se aflau în acest câmp au vândut un tiraj de 5.000 de exemplare din cartea Calea către Hristos, iar o a doua ediție, în același număr, a fost tipărită. În vara anului 1894-1895, aceștia au primit 4.000 de comenzi pentru cărți prin abonament în decurs de patru luni.

GSAM 423Pastorul Prescott în Australia

GSAM 423.3În 1895, pastorul W. W. Prescott, secretarul pentru educație al denominației, a petrecut câteva luni în această conferință, dedicând mult timp și atenție acestei ramuri a lucrării. Între timp, el a condus un institut educațional care a fost de mare folos pentru ei.

GSAM 424.1Raportul privind activitatea din acel an, prezentat Conferinței Generale, a fost întocmit de pastorul W. C. White și sună astfel:

GSAM 424.1„Conferința Uniunii Australiene este alcătuită din șaptesprezece biserici cu 1.074 de membri, care au plătit în anul precedent o zeciuială de 9.810,10 dolari. Această conferință are doisprezece pastori hirotoniți, doi licențiați, trei lucrători biblici și cincizeci de colportori, care au vândut în cursul anului cărți în valoare de 28.731,11 dolari. În cursul anului, colonia New South Wales, cu șase biserici și 321 de membri, s-a separat de Conferința Australiană și a fost denumită Conferința New South Wales.”

GSAM 424MISIUNEA DIN AFRICA DE SUD

GSAM 424.2La Conferința Generală ținută la Battle Creek în 1886, s-a luat în considerare deschiderea unei misiuni în Africa de Sud. Deoarece s-a luat o hotărâre în favoarea acestei inițiative, odată cu începutul verii anului 1887 s-a făcut un efort pentru a stabili lucrarea în acea țară îndepărtată, unde câțiva oameni, care începuseră deja să respecte Sabatul, cereau lucrători.

GSAM 424Pastorii Boyd și Robinson în Africa de Sud

GSAM 424.3În acest scop, pe 11 mai, pastorul C. L. Boyd și familia sa, pastorul D. A. Robinson și soția sa, împreună cu alți lucrători, au plecat din New York City, îndreptându-se spre Africa, via Liverpool și Londra. Trei ani mai târziu, la Conferința Generală, domnul P. W. B. Wessels a declarat că, atunci când acești lucrători au ajuns în Africa, existau aproximativ patruzeci de persoane care respectau deja Sabatul poruncii a patra, ca urmare a citirii publicațiilor pe această temă și a studiului Scripturilor.

GSAM 424.4Pastorii Robinson și Boyd au început lucrarea misionară în Cape Town, iar de acolo aceasta s-a extins spre nord-est pe o distanță de aproape opt sute de mile până la Kimberley, în câmpurile de diamante.

GSAM 424.5Până în anul 1889, existau doar doi pastori, un licențiat, patru biserici și optzeci de membri; aceștia au plătit o zeciuială în valoare de 2.798,36 dolari. În cursul acestui an, pastorul Ira J. Hankins, din America, a lucrat în Cape Town cu rezultate bune, iar domnul și doamna Druillard au venit din Nebraska pentru a se alătura lucrării din acest loc și a împărtăși eforturile și privațiunile care le revin celor chemați să deschidă calea lucrării într-un câmp nou. Activitatea doamnei Druillard s-a limitat în principal la depozitul de cărți, unde gestionarea acestui departament i-a fost încredințată, în timp ce domnul Druillard s-a ocupat de cauza misionară în general. Pe parcursul anului, pe navele care au făcut escală în acest port, el a vândut cărți în valoare de 750 de dolari.

GSAM 425Pastorul Haskell în Africa

GSAM 425.1În luna august a aceluiași an, pastorul Haskell a sosit în Cape Town. Cele cinci luni au fost bine folosite pentru a vizita și a lucra alături de diferitele grupuri din Africa de Sud. Prin această vizită, cauza a fost întărită și consolidată, iar inima lui a fost încurajată, întrucât a văzut roadele muncii sale. S-a trezit un interes pentru activitatea educațională, în așa măsură încât doisprezece studenți din Africa au venit în America pentru a frecventa școlile denominaționale ale noastre.

GSAM 425.2Între timp, lucrarea de colportaj a primit atenția cuvenită. La Cape Town a avut loc un seminar dedicat acestei activități, condus de domnul E. M. Morrison, care a insuflat o nouă viață și energie acestei ramuri importante a mesajului. Imediat după instruirea oferită în cadrul acestui seminar, treisprezece colportori au vândut și livrat, în șase luni, cărți în valoare de 5.621,28 dolari. De fapt, comenzile erau atât de numeroase încât au „copleșit” complet biroul din Londra, deoarece cărțile nu puteau fi pregătite suficient de repede pentru a satisface cererea.

GSAM 425.3În anul 1892, pastorul A. T. Robinson s-a alăturat lucrării din Africa de Sud. La acea vreme, lucrarea se dezvoltase atât de mult încât era necesar un nou depozit care să înlocuiască pe cel vechi. Prin urmare, a fost ridicată o clădire nouă, suficient de mare pentru a oferi spațiu pentru adunările bisericii.

GSAM 426Clădirea colegiului din Africa

GSAM 426.1Astfel, lucrarea a continuat să avanseze pas cu pas, până când la Claremont, o suburbie a orașului Cape Town, a fost ridicată o clădire a colegiului, care a costat 35.000 de dolari. Singurul ajutor solicitat fraților americani a fost acela de a trimite o echipă de profesori calificați să predea un program universitar, iar ei înșiși urmau să acopere cheltuielile. Această cerere fiind îndeplinită, școala s-a deschis la 1 februarie 1893.

GSAM 426Conferința din Africa de Sud

GSAM 426.2Conferința din Africa de Sud a fost organizată în 1892. La Conferința Generală din 1893, aceasta a fost admisă în cadrul Conferinței Generale. La acea vreme, ea număra cinci biserici și o sută treizeci și opt de membri, care plătiseră în anul precedent o zeciuială în valoare de 34.077,32 dolari. La această conferință, Conferința din Africa de Sud a fost reprezentată de Peter Wessels, care a donat cu generozitate Conferinței Generale suma de 16.000 de dolari, aceasta fiind mai mare decât suma cheltuită de Conferința Generală pentru deschiderea lucrării în Africa de Sud. Pe lângă această donație, el și unul dintre frații săi au donat 40.000 de dolari pentru a începe activitatea dispensarului gratuit în orașul Chicago.

GSAM 426.3La Conferința Generală din 1895, secretarul pentru misiuni externe a spus despre câmpul african:

GSAM 426.3„Conferința din Africa de Sud a fost organizată abia acum doi ani, dar în acest timp Conferința Generală a trimis în acel câmp doisprezece lucrători. Doi dintre aceștia s-au dus în interiorul țării ca misionari care se întrețin singuri, în timp ce ceilalți s-au alăturat lucrării în diverse departamente. Această conferință are o școală înfloritoare, un orfelinat și un sanatoriu în curs de construcție. Statisticile arată că numărul membrilor lor este de 184.”

GSAM 426Publicații din Africa de Sud

GSAM 426.4Subiectul libertății religioase în Africa de Sud a determinat oamenii noștri, în ultimele câteva luni, să publice două publicații, una în limba olandeză, numită De Wachter, iar cealaltă în limba engleză, numită The South African Sentinel and Gospel Echo. Aceasta din urmă are un tiraj de 4.000 de exemplare.

GSAM 427Conferința Uniunii din Africa de Sud

GSAM 427.1În ianuarie 1903, a fost organizată Conferința Uniunii din Africa de Sud, alcătuită din conferințele din Colonia Capului și Natal-Transvaal, precum și din misiunile din Basutoland și Matabeleland aflate sub controlul Conferinței Uniunii. În cadrul conferinței există cincisprezece biserici organizate cu 595 de membri, nouă grupuri neorganizate de nouăzeci de membri și treizeci de persoane izolate care respectă Sabatul — un total de 715, care au plătit o zeciuială de 7.850 de dolari. Au existat treizeci și nouă de lucrători, dintre care douăzeci și unu se aflau pe statul de plată al diverselor conferințe.

GSAM 427CÂMPUL POLINEZIAN

GSAM 427.2În anul 1876, pastorul James White și autorul acestor rânduri au trimis un volum din Signs of the Times și câteva broșuri, însoțite de o scrisoare, către Insula Pitcairn. Aceste documente au fost încărcate pe o navă care ocolea Capul Horn spre New York. Ni s-a asigurat că nava va opri la Pitcairn, iar acolo coletul urma să fie livrat. Nu cunoșteam pe nimeni de pe insulă și nu știam nimic despre insula însăși, cu excepția reputației sale de a avea ca locuitori un popor devotat și evlavios. Documentele au fost trimise la întâmplare.

GSAM 427Vizită la Pitcairn

GSAM 427.3Nu am mai auzit nimic de la oameni sau despre literatura noastră până când domnul John I. Tay a efectuat vizita sa pe insulă, în anul 1886, zece ani mai târziu, când am aflat că, în urma citirii volumului Signs și a broșurilor, întreaga insulă, la un moment dat, aproape că a decis să-și schimbe ziua de închinare de la prima zi a săptămânii la a șaptea zi și să țină Sabatul Domnului. Totuși, nu au făcut acest lucru decât abia la momentul vizitei domnului Tay. El simțise de multă vreme o dorință profundă de a vizita insula, dar nu știa nimic despre locuitori la nivel personal, nici despre interesul lor deja trezit față de adevăr.

GSAM 428.1După întoarcerea sa în America, el a pledat cu cea mai mare insistență pentru construirea unei nave cu ajutorul căreia misionarii să poată fi transportați de la o insulă la alta în Oceanul Pacific. A participat la Conferința Generală ținută în anul 1889, având această idee în prim-plan, și acolo a pledat pentru cauza Insulelor Polineziei. Conferința, recunoscând utilitatea acestei inițiative, a votat strângerea, prin donații, a sumei de 12.000 de dolari, cu care să se construiască sau să se cumpere o navă care să activeze printre insulele din Oceanul Pacific.

GSAM 428Construirea navei Pitcairn

GSAM 428.2În conformitate cu această decizie, nava Pitcairn a fost construită în vara anului 1890, lângă Benicia, la aproximativ treizeci de mile de Oakland, California, la un cost de 12.035,22 dolari. În trei sferturi de an, această sumă de bani a fost strânsă și donată de Școlile de Sabat exclusiv în acest scop, și niciodată nu a existat o donație făcută cu mai multă bucurie și entuziasm. Nava a fost sfințită la Oakland, California, pe 25 septembrie 1890. Aproximativ 1.500 de persoane s-au adunat pe navă și pe chei pentru a asista la ceremonie.

GSAM 428Prima croazieră a navei Pitcairn

GSAM 428.3Nava a pornit în prima sa croazieră din San Francisco către îndepărtatul său câmp de misiune, pe 20 octombrie. La bord se aflau, în calitate de misionari, pastorul E. H. Gates și soția sa, pastorul A. J. Read și soția sa, John I. Tay și soția sa, împreună cu un echipaj de misionari sub comanda căpitanului Marsh. Această navă s-a îndreptat mai întâi spre Insula Pitcairn, situată la 4.000 de mile sud de San Francisco, unde a ajuns pe 25 noiembrie. Când nava a părăsit insula, pe 17 decembrie, 82 de adulți fuseseră botezați și organizați într-o biserică adventistă de Ziua a Șaptea. Nava s-a îndreptat apoi către arhipelagurile Society, Hervey, Samoa, Friendly și Fiji, lăsând cărți religioase și broșuri despre sănătate și cumpătare populației vorbitoare de limbă engleză. Pe parcursul a opt luni, până în septembrie 1891, misionarii au vândut cărți în valoare de 1.900 de dolari, pe lângă distribuirea gratuită a unei cantități mari de materiale de lectură.

GSAM 429.1Misionarii au fost repartizați după cum urmează: pastorul Read la Tahiti; pastorul Gates a rămas la Pitcairn pentru a duce la bun sfârșit lucrarea deja începută acolo; în timp ce domnul Tay a ales să lucreze pe insula Fiji. În revista Review din 14 aprilie 1904, pastorul Fulton spune despre lucrarea din Fiji: „Există acum peste o sută cincizeci de păzitori ai Sabatului în acest câmp misionar.” De la Fiji, nava a navigat spre Auckland, Noua Zeelandă, pentru reparațiile și îmbunătățirile necesare, precum și pentru a se aproviziona cu cărți.

GSAM 429Moartea misionarilor

GSAM 429.2După o absență de un an, unsprezece luni și optsprezece zile, nava Pitcairn s-a întors la San Francisco, unde a sosit pe 9 octombrie 1892. În acest timp, căpitanul Marsh murise și fusese înmormântat pe insula Noua Zeelandă. Domnul Tay a fost lovit de pneumonie, din care nu și-a mai revenit niciodată. Și el a trecut liniștit în neființă și a fost înmormântat în țara îndepărtată Fiji; și astfel, două vieți prețioase au fost dăruite atât de repede Misiunii Polineziene.

GSAM 429.3Misionarii aflați pe insula Tahiti, la Papaete, au avut motive să se bucure văzând, aproape imediat, roadele muncii lor. Au reușit să trimită în țara de origine, la această dată, vestea îmbucurătoare că patruzeci de persoane s-au convertit și s-au organizat într-o biserică adventistă de Ziua a Șaptea.

GSAM 429A doua călătorie a navei Pitcairn

GSAM 429.4Nava a plecat din San Francisco în cea de-a doua călătorie a sa, pe 17 ianuarie 1893, având la bord următorii misionari: B. J. Cady și soția sa, J. M. Cole și soția sa, E. C. Chapman și soția sa, precum și M. G. Kellogg, medic. Domnișoara Hattie Andre, din Ohio, i-a însoțit în calitate de învățătoare pentru Insula Pitcairn. În toamna anului 1893, domnul Cady a deschis o școală la Raiatea, din arhipelagul Society, cu șaizeci de elevi. La sfârșitul primului semestru, numărul acestora crescuse la o sută cinci. La începutul celui de-al doilea semestru, erau o sută douăzeci de elevi înscriși.

GSAM 430A treia călătorie a navei Pitcairn

GSAM 430.1A treia călătorie a navei a avut loc în 1893-1894. Misionarii pentru această călătorie au fost G. O. Wellman și soția sa, precum și Lillian White, toți din Michigan, care erau destinați insulei Raiatea, unde urmau să-l ajute pe pastorul Cady în lucrarea sa. Domnul Stringer și soția sa au plecat ca misionari care se întrețineau singuri. Ei au făcut escală la Rurutu. La Raratonga (unde oamenii respectau sâmbăta în locul duminicii), erau staționați doctorul Caldwell și soția sa; în timp ce pastorul Buckner și soția sa, din California, au rămas la Pitcairn. În timpul șederii sale alături de acești oameni, au fost introduse multe industrii noi, care s-au dovedit benefice în multe feluri pentru locuitori. În primul rând, a fost construită o moară de vânt pentru măcinarea porumbului care se cultivă acum pe insulă, iar aceeași energie eoliană alimentează utilaje ușoare, ceea ce a dus la apariția altor industrii necunoscute până atunci insularilor.

GSAM 430A patra călătorie a navei Pitcairn

GSAM 430.2La 15 decembrie 1895, secretarul Misiunii Externe a declarat:—

GSAM 430.3„Nava Pitcairn se află acum în port, la întoarcerea din a patra sa călătorie... Lucrarea a fost sădită în nouă arhipelaguri diferite, iar următorii lucrători sunt angajați în acestea:—

GSAM 430.4„Pe Insula Pitcairn, profesorii E. S. Butz și soția sa, precum și Hattie Andre. Pe Insula Norfolk, sunt angajați în această muncă câțiva misionari care se întrețin singuri, veniți din Australia. Insulele Society: pastorul B. J. Cady; misionari medicali, domnul și doamna R. A. Prickett. Raratonga: misionari medicali, dr. J. E. Caldwell și soția sa, domnișoarele Lillian White și Maude Young; profesori, G. O. Wellman și soția sa, pastorul J. D. Rice și soția sa. Fiji: pastorul J. M. Cole și soția sa. Insulele Friendly, pastorul E. Hilliard și soția sa. Rurutu, domnul și doamna Stringer, misionari care se întrețin singuri. Hawaii, pastorul E. H. Gates și soția sa; profesori, H. H. Brand și soția sa. Samoa, dr. F. E. Braucht și soția sa. Pastorul D. A. Owen, împreună cu fiul și fiica sa, misionari care se întrețin singuri.

GSAM 431.1„Nava Pitcairn a vândut și a distribuit gratuit cantități mari de literatură în timpul celor patru călătorii ale sale. Drept urmare, în multe locuri au apărut oameni care respectă Sabatul. S-au înființat biserici pe Insula Pitcairn, în Norfolk și în Tahiti.”

GSAM 431Vânzarea navei Pitcairn

GSAM 431.2Deoarece acum există mijloace de a ajunge în zona Polineziei care nu existau când nava a fost construită, nava a fost vândută, iar pentru continuarea lucrării s-au folosit alte mijloace. Pastorul E. H. Gates este acum superintendentul zonei Polineziei și raportează progrese în diferite grupuri.

GSAM 431INDII DE VEST

GSAM 431.3În iarna anului 1889, domnul Wm. Arnold, din America, a început activitatea de colportor în Indiile de Vest. În timp ce se ocupa de aceasta, a reușit să obțină numele și adresele a 1.200 de persoane, care au fost trimise International Tract Society pentru a fi folosite în lucrarea misionară. Prin corespondență și prin trimiterea de materiale de lectură la aceste adrese, s-a trezit un interes pentru adevăr, deschizându-se astfel calea pentru răspândirea Evangheliei prin predicarea Cuvântului.

GSAM 431.4Ca răspuns la chemarea la lucrarea pastorală, pastorul D. A. Ball s-a deplasat, în noiembrie 1890, în Barbados și în alte locuri, pentru a lucra. Mai multe persoane au acceptat adevărul ca urmare a eforturilor sale. În 1892, domnul Patterson, din California, a făcut colportaj pe insule cu Bible Readings, cu succes. În 1893, B. B. Newman a plecat din Florida în Jamaica pentru a prelua conducerea lucrării de colportaj în timpul absenței domnului Arnold. Domnul Evans și domnul Hackett s-au deplasat, de asemenea, în Indiile de Vest în același an, pentru a se implica în această ramură a lucrării. În luna mai, pastorul Haysmer și soția sa au intrat pe acest câmp pentru a lucra pe măsură ce se deschideau oportunități. La scurt timp după aceasta, domnul Arnold s-a întors, de data aceasta pentru a face colportaj cu cărți care tratau subiectul sănătății. Până în iulie 1895, numai în Jamaica se vânduseră cărți de acest gen în valoare de 8.200 de dolari, în timp ce vânzarea cărților religioase se ridica la 7.654 de dolari, adică un total de 15.854 de dolari. Distribuirea unei cantități atât de mari de literatură a contribuit în mare măsură la înființarea, la Kingston, a unei biserici bine organizate, cu șaptezeci și cinci de membri, și la deschiderea unor căi pentru lucrarea pastorală în alte părți ale insulei.

GSAM 432Trinidad

GSAM 432.1Lucrarea de aici a fost inițiată într-un mod similar cu cel din Jamaica. În anul 1889, domnul F. B. Grant și soția sa au fost invitați să viziteze insula cu scopul de a introduce literatura denominațională a noastră, iar, la invitație, pastorul Flowers și soția sa i-au urmat curând pentru a lucra pe măsură ce se deschideau oportunități. Ei au avut succes, până când pastorul Flowers a fost lovit de febră, care i-a cauzat moartea la 29 iunie 1894. Pastorul E. W. Webster a fost ales ca succesor al său și a plecat din New York în august 1895.

GSAM 432.2În 1896, lucrătorii din Indiile de Vest erau următorii: în Jamaica, pastorul A. J. Haysmer și W. W. Eastman, iar în Insulele Bahamas se aflau mai mulți colportori. În Antilele Mici, unde se aflau pastorul E. Van Deusen și soția sa, alături de C. F. Parmlee și soția sa ca lucrători biblici, precum și domnul Bean și domnul Hackett ca colportori. În Trinidad, se aflau pastorul E. W. Webster și soția sa, alături de domnișoara Stella Colvin, în calitate de misionară medicală. Rezultatele: o sută zece păzitori ai Sabatului în Jamaica și cincizeci de păzitori ai Sabatului în Trinidad, concentrați în jurul localității Couva; o biserică în Barbados și o comunitate în Antigua, din Antilele Mici.

GSAM 432AMERICA CENTRALĂ

GSAM 432.3Pastorul F. J. Hutchins și soția sa au părăsit Statele Unite pentru Insulele Bay, la 16 noiembrie 1891. La acea vreme, existau, în principal în Ruatan, aproximativ douăzeci de persoane care respectau Sabatul poruncii a patra, atenția lor fiind atrasă pentru prima dată asupra acestui adevăr prin materialele de lectură trimise prin poștă. Trei ani mai târziu, în 1894, W. A. Miller și soția sa au plecat din California spre Bonacca, unde s-au implicat în activitatea educațională ca profesori într-o școală deschisă la 4 iulie 1894, într-o clădire școlară ridicată de adventiștii de Ziua a Șaptea. Numărul de elevi în primul semestru a fost, în medie, de treizeci și patru. În 1895, școala a fost declarată autosustenabilă, întrucât numărul elevilor crescuse la patruzeci și cinci.

GSAM 433.1La Conferința Generală ținută în 1895, pastorul Hutchins a raportat că pe insule se aflau o sută de persoane care ascultau de mesaj și a menționat, de asemenea, că fuseseră ridicate două case de rugăciune, aflate în proprietatea adventiștilor de Ziua a Șaptea. Din cauza lipsei de teren, care era prin urmare foarte prețios pentru cultivare, una dintre aceste case de rugăciune a fost construită deasupra apei. Aceste două clădiri și clădirea școlii au fost transferate prin act de proprietate către General Conference Association. Valoarea proprietății Conferinței de pe insulă a fost estimată la 1.789,60 dolari. Valoarea cărților vândute până în 1895 a fost de 2.243 dolari.

GSAM 433O mică ambarcațiune pentru America Centrală

GSAM 433.2Atenția Conferinței fiind îndreptată către comoditatea și avantajele de a avea o navă mică cu ajutorul căreia misionarii să poată fi transportați de la o insulă la alta, s-a votat ca o astfel de navă să fie construită pentru lucrarea din Insulele Bay, la un cost care să nu depășească 3.000 de dolari.

GSAM 433.3În 1896, în America Centrală existau doar patru lucrători: pastorul F. J. Hutchins și soția sa, precum și pastorul J. A. Morrow și soția sa, în Hondurasul Spaniol. În Belize, capitala Hondurasului Britanic, se afla un grup de credincioși care respectau ziua a șaptea, conform poruncii a patra. Cea mai mare parte a muncii din acest câmp s-a desfășurat în insulele din Marea Caraibelor. Aici s-au vândut cărți în valoare de câteva mii de dolari, iar șaizeci de persoane se bucurau de adevărul mesajului celui de-al treilea înger.

GSAM 434Moartea pastorului Hutchins

GSAM 434.1Timp de aproximativ doisprezece ani, pastorul F. J. Hutchins a lucrat cu cea mai mare credincioșie și zel în câmpul misionar din America Centrală. În cele din urmă, puterile i-au cedat și a cedat în fața bolii. Acum se odihnește în somn, așteptând chemarea Stăpânului — chemarea care îi va trezi pe cei credincioși.

GSAM 434AMERICA DE SUD

GSAM 434.2Prin intermediul paginilor tipărite au fost prezentate pentru prima dată în America de Sud punctele de vedere ale adventiștilor de Ziua a Șaptea. În octombrie 1891, domnii Snyder, Stauffer și Nowlin și-au început lucrarea ca colportori în Argentina. În 1893, prin votul Conferinței Generale, pastorul F. H. Westphal, din Illinois, un pastor de origine germană, s-a alăturat lucrării din acest câmp misionar, iar în 1894, Frank Kelley, din California, a plecat în Statele Unite ale Columbiei ca misionar care se întreținea singur. Câteva luni mai târziu, aceștia au fost urmați de alți lucrători, punându-se astfel bazele acestei noi misiuni. În 1896 a fost prezentat următorul raport privind lucrarea din acest câmp: Chile are un pastor, pe pastorul G. H. Baber, care a sosit pe 19 octombrie 1895; și doi colportori, F. W. Richards și F. H. Davis. Argentina are, de asemenea, doi pastori, F. H. Westphal și Jean Vuilleumier, precum și doi colportori, O. Oppegard și C. A. Nowlin. Pe lângă aceștia, mai sunt patru lucrători biblici: Lucy Post, domnul și doamna Snyder și John McCarthy. Brazilia are doi pastori, pe pastorul W. H. Thurston și pe H. F. Graf; și trei colportori, A. B. Stauffer, J. F. și J. A. Berger. Guyana Britanică are doi pastori, pe pastorul W. G. Kneeland și pe pastorul P. Giddings; și doi misionari medicali, dr. B. J. Fercoit și soția sa.

GSAM 435.1În 1896, în Chile s-au vândut cărți în valoare de o mie de dolari, iar treizeci de persoane care respectau Sabatul au acceptat Sabatul și adevărurile conexe citind literatura achiziționată de la colportori. În Brazilia și Argentina s-au vândut cărți în valoare de zece mii de dolari; și, ceea ce era și mai bine, erau o sută de persoane care respectau Sabatul. S-au organizat o biserică și cinci Școli de Sabat. În Argentina existau trei biserici organizate, respectiv la Buenos Ayres, Crespo și San Cristobal. De asemenea, în Guyana Britanică exista o biserică organizată și cincizeci de persoane care respectau Sabatul, ceea ce însuma un total de o sută cincizeci de adventiști de Ziua a Șaptea în America de Sud.

GSAM 435SOUTHERN MISSIONARY SOCIETY

GSAM 435.2Strict vorbind, această societate nu poate fi numită străină, deși desfășoară o lucrare de evanghelizare a unui popor străin (africanii) în țara noastră. Meritul pentru rezultatele deja obținute revine în mare parte eforturilor perseverante ale pastorului J. E. White, sub binecuvântarea lui Dumnezeu.

GSAM 435.3În iarna anului 1893, când slujeam ca președinte al Conferinței din Illinois, pastorul White a venit la mine profund îngrijorat pentru oamenii de culoare din statele sudice. Deoarece petrecea câteva săptămâni în Chicago, a cerut privilegiul de a lucra pentru oamenii de culoare care locuiau în oraș. Cererea i-a fost îndeplinită cu mare bucurie, și astfel a început cu adevărat lucrarea sa pentru acest popor nefericit.

GSAM 435Vaporul misionar al pastorului White

GSAM 435.4De atunci, el s-a rugat și a făcut planuri pentru câmpul de misiune din Sud. Pe măsură ce studia, planurile sale s-au maturizat, culminând cu construirea unui vapor lângă Lacul Michigan, numit Morning Star. Dotat cu acest „Betel” plutitor, s-a dus la Chicago, de acolo a coborât pe râurile Illinois și Mississippi, ajungând la Vicksburg, Mississippi, pe 10 ianuarie 1895. Aici, împreună cu câțiva colaboratori, și-a început lucrarea pe un teren virgin.

GSAM 436Activitatea Southern Missionary Society

GSAM 436.1Cităm dintr-un raport prezentat de pastorul White la Conferința Generală din 9 aprilie 1903, care prezintă rezultatele muncii și arată starea lucrării misionare din Sud la acea dată:—

GSAM 436.2„Societatea noastră a înființat și administrează în prezent cinci școli în Mississippi... Aceste școli se află în Vicksburg, Yazoo City, Columbus și Jackson... Lucrătorii noștri au desfășurat, de asemenea, activități în Nashville, Memphis și Edgefield Junction, în Tennessee, precum și în Louisville și Bowling Green, în Kentucky.

GSAM 436Lucrătorii din Sud

GSAM 436.3„În prezent, există douăzeci și șapte de lucrători în diferite departamente ale Societății. Cinci pastori hirotoniți au fost formați în cadrul activității Southern Missionary Society... Treisprezece profesori au fost pregătiți în diverse moduri pentru munca lor... Un tânăr este pregătit de Societate pentru a deveni medic, la Colegiul Medical Meharry, din Nashville, iar altul beneficiază de sprijin în cadrul studiilor sale la aceeași instituție... Au fost formați câțiva lucrători biblici de calitate. Unii dintre profesori devin, de asemenea, lucrători competenți în acest domeniu.

GSAM 436Vaporul „Morning Star”

GSAM 436.4„Morning Star este proprietatea mea personală, construită cu banii mei. Mai mult decât atât, toate cheltuielile de funcționare ale acestei nave au fost acoperite din veniturile mele personale. Voi spune, de asemenea, că cheltuielile de întreținere de pe navă au fost întotdeauna acoperite de mine. Adesea, echipajul număra între zece și optsprezece membri... Chiar și salariile tuturor lucrătorilor angajați de Societate de-a lungul anilor nu au fost acoperite din donații, ci din veniturile mele personale.

GSAM 437De unde au venit banii pentru Misiunea din Sud

GSAM 437.1„S-ar putea pune întrebarea: «De unde ați obținut acești bani?» Domnul ni i-a dat. Au fost publicate câteva cărți mici. Mai întâi, Gospel Primer, concepută inițial pentru a fi folosită în predarea către persoanele de culoare. Se preconiza vânzarea a câteva mii de exemplare, dar, spre uimirea noastră, s-a ajuns la aproape un milion de exemplare.

GSAM 437.2„Mama [doamna E. G. White] ne-a ajutat cu cartea Christ our Saviour, care s-a vândut în trei sau patru sute de mii de exemplare. S-au vândut două sau trei sute de mii de exemplare din Best Stories. Se estimează că s-au distribuit suficiente exemplare din Coming King încât să formeze o coloană înaltă de patru mile. Cu drepturile de autor obținute din aceste cărți, pe lângă susținerea multor alte inițiative și domenii de activitate, am construit vaporul Morning Star.”

GSAM 437ÎN MULTE ȚĂRI

GSAM 437Mexic

GSAM 437.3Activitatea noastră în această țară a început în anul 1894, odată cu înființarea unei misiuni medicale la Guadalajara. În 1896, personalul era alcătuit după cum urmează: pastorul D. T. Jones și soția sa, care se ocupau de conducerea misiunii. Profesorii erau Ora A. Osborne, doamna A. Cooper, Kate Ross și o asistentă locală. Misionarii medicali erau dr. J. A. Neal, A. Cooper, doamna A. J. Rice, doamna Bartlett și doamna Rachel Flowers. Misiunea primea zilnic patruzeci de pacienți, iar școala misiunii era frecventată de patruzeci de elevi. La această dată se construia un nou sanatoriu, cu un cost de 12.000 de dolari.

GSAM 437Africa Centrală

GSAM 437.4În 1893, cauza mesajului celui de-al treilea înger avansase atât de mult încât Comitetul Conferinței Generale a considerat justificat să recomande înființarea unei misiuni în Africa Centrală. Prin urmare, s-a votat: „Ca, de îndată ce va fi posibil, să se deschidă o misiune în Matabeleland.” În conformitate cu această decizie, un grup de adventiști de Ziua a Șaptea a intrat în acea țară în 1894 și a ales o fermă de 12.000 de acri. La conferința din 1895, pastorul C. B. Tripp și soția sa, W. H. Anderson și soția sa, precum și dr. A. S. Carmichael au fost aleși ca misionari pentru acest câmp îndepărtat. Ei au început imediat pregătirile pentru lunga călătorie și, după o călătorie fără peripeții, au ajuns la destinație pe 26 iulie 1895.

GSAM 438Coasta de Aur

GSAM 438.1De mai mulți ani, un strigăt de ajutor ca al macedoneanului venise de pe Coasta de Vest a Africii la adventiștii de Ziua a Șaptea. Citirea publicațiilor adventiste trezise un interes pentru adevăr, dar abia în anul 1894 sau cam pe acolo a fost trimis ajutorul. Atunci, pastorul Sanford și domnul Rudolph au fost invitați de Comitetul Conferinței Generale să preia lucrarea care aștepta de atâta timp. Ei au intrat în câmpul de misiune cu zel și curaj. Nu după mult timp, însă, pastorul Sanford a fost lovit de febră, atât de răspândită acolo încât țara este numită „mormântul omului alb”. A suferit trei crize și apoi, pentru a supraviețui, a fost nevoit să se întoarcă în America. Alții au fost trimiși pe Coasta de Vest, printre care se aflau pastorul D. U. Hale, Geo. F. Kerr și soția sa, precum și G. P. Riggs. Acesta din urmă, însă, era atât de slăbit de boală încât nu mai existau speranțe pentru viața lui și a fugit în Anglia în speranța că o schimbare de climă îi va face bine; în această privință, el și prietenii lui au fost dezamăgiți, pentru că starea lui s-a înrăutățit treptat, iar în cele din urmă a murit și a fost îngropat acolo. Și el așteaptă venirea Celui care dă viață.

GSAM 438India

GSAM 438.2La 12 ianuarie 1890, pastorul Haskell a plecat din Port Durban, de pe coasta de sud-est a Africii, cu destinația Calcutta, India, China și Japonia. Înainte de această dată, Percy T. Magan, secretarul său, se alăturase lui. Scopul acestei călătorii în India era de „prospectare”, pentru a obține informații care să le permită să ofere îndrumare și sfaturi atunci când adventiștii de Ziua a Șaptea urmau să înceapă operațiunile misionare active în acea zonă. Având în vedere intenția de a înființa o misiune în India, Conferința Generală a recomandat, în 1893, ca Wm. Lenker să se deplaseze în acea țară în calitate de colportor. Conform acestei recomandări, el a plecat în India și a introdus literatura adventistă de Ziua a Șaptea. La o dată ulterioară, domnul Lenker a raportat că el și alte patru persoane, până în 1896, au făcut colportaj în diverse părți ale Indiei și au vândut publicații în valoare de 10.000 de dolari. Pentru a ilustra interesul stârnit de cărțile vândute, el a mai precizat că, în timp ce făcea colportaj în vecinătatea orașului Madras, pe coasta de est a Indiei, „un predicator local a mers pe jos șaizeci de mile pentru a cumpăra un exemplar din Thoughts on Daniel and the Revelation”.

GSAM 439Georgia Burrus în India

GSAM 439.1În 1895, domnișoara Georgia Burrus a plecat din California spre India. La sosirea acolo, a început imediat studiul limbii bengaleze și, în scurt timp, s-a angajat în lucrarea misionară. Până în 1896, mai multe persoane începuseră să respecte Sabatul Domnului prin asocierea cu lucrătorii noștri.

GSAM 439.2Lucrătorii de pe teren în 1896 erau pastorul D. A. Robinson și soția sa. Domnișoara May Taylor și domnișoara Georgia Burrus erau lucrătoare biblice. Domnul Lenker și domnul Masters erau colportori. Se găsise o clădire potrivită pentru sediul misiunii, iar în țara de origine fuseseră lansate apeluri pentru medici, asistente medicale și ajutor suplimentar, pentru a face față cererilor care se abăteau asupra lor. La acest apel a răspuns pastorul Brown, împreună cu alții. Atât el, cât și pastorul D. A. Robinson au murit la Karmatar, Bengal, India, la sfârșitul lunii decembrie 1899.

GSAM 439Hawaii, Insulele Sandwich

GSAM 439.3În anul 1884, domnul La Rue și Henry Scott, pe cheltuiala lor, au plecat ca misionari în Hawaii. Și-au început lucrarea prin activități misionare personale și vânzarea de cărți. Acest lucru a stârnit un interes atât de mare pe insulă, încât Conferința Generală, în noiembrie 1885, a hotărât ca pastorul Wm. Healy să meargă în sezonul următor în Hawaii pentru a lucra acolo și ca Conferința din California să fie rugată să împrumute un cort în acest scop. Astfel echipați, pastorul Healy și cei care se aflau deja pe insulă au organizat o adunare sub cort în vara anului 1886. Ca urmare a acestui efort, un număr de persoane au acceptat mesajul. Domnul La Rue a rămas în Honolulu până în anul 1889, când a plecat spre Hong Kong, China.

GSAM 440Lucrarea în rândul chinezilor din Hawaii

GSAM 440.1Însă pe insulă s-a desfășurat foarte puțină activitate pastorală până la convocarea Conferinței Generale în luna martie 1895, moment în care s-a votat ca „pastorul Gates și soția sa, împreună cu domnul și doamna Brand în calitate de învățători pentru chinezi, să se deplaseze la Honolulu pentru a se angaja în activitatea misionară”. Activitatea de predare a început imediat, iar pastorul Gates, deși avea o sănătate șubredă, a făcut tot ce a putut pentru a duce mai departe lucrarea. Un medic și niște asistente medicale i-au urmat curând pe misionari, iar lucrarea în acest domeniu al mesajului a început cu succes.

GSAM 440Rezumatul misiunilor, 1 ianuarie 1903

GSAM 440.2Raportul secretarului pentru misiuni externe, prezentat la 31 decembrie 1902, prezintă activitatea de propovăduire desfășurată în afara Statelor Unite după cum urmează:—

GSAM 440.3Uniunea Conferințelor din Australia, alcătuită din conferințele din Victoria, New South Wales, Noua Zeelandă, Queensland, Australia de Sud, Tasmania și Australia de Vest.

GSAM 440.4Conferința Generală Europeană, compusă din Conferința Uniunii Germane, Germania de Vest, Germania de Est, Germania de Sud, Olanda și Belgia flamandă, Austro-Ungaria și statele balcanice, Elveția germană, Rusia de Sud, Rusia de Nord și Rusia Centrală.

GSAM 440.5Conferința Uniunii Scandinave, alcătuită din Danemarca, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda.

GSAM 441.1Conferința Uniunii Britanice, care cuprinde Anglia de Nord, Anglia de Sud, Irlanda, Scoția și Țara Galilor.

GSAM 441.2Conferința Uniunii Franceze și Latine, care cuprinde Elveția Franceză, Franța și Italia.

GSAM 441.3Misiunea Orientală, care cuprinde Egiptul, Siria și Turcia.

GSAM 441.4Conferința Uniunii din Africa de Sud, care cuprinde Colonia Capului, Natal-Transvaal, Basutoland și Matabeleland.

GSAM 441.5Diverse: Bermuda, Brazilia, Guyana Britanică și Olandeză, America Centrală (Sud), China, Fiji, India, Jamaica, Japonia, Antilele Mici, Mexic, Nyassaland, Pitcairn, Puerto Rico, River Plate, Raratonga, Samoa, Insulele Society, Sumatra, Tonga, Trinidad, Coasta de Vest (America de Sud) și Coasta de Vest (Africa).

GSAM 441.6Numărul lucrătorilor activi în aceste diferite domenii, inclusiv pastori, licențiați, lucrători biblici, colportori și vânzători de cărți, este de 754.

GSAM 441Puncte strategice stabilite

GSAM 441.7Din aceste scurte declarații referitoare la misiunile noastre putem spune, așa cum a făcut-o secretarul pentru misiuni externe în anul 1896:

GSAM 441.7„Cu aceste poziții strategice ocupate acum de mesaj în aproape toate părțile lumii, Dumnezeu, prin puterea Sa infinită, poate realiza o lucrare măreață și puternică într-un timp foarte scurt. El Își va scurta lucrarea în neprihănire.”